Capra capră capra-n cinci

Citind astăzi un articol cu exerciții de dicție și având proaspat în minte cenaclul de aseară la care am participat  ( Maine Azi Ieri ), îmi dau seama, o dată în plus, că modul în care vorbim e important. Felul în care articulăm cuvintele intră la categoria “prima impresie”. Moldoveni, olteni, munteni, rârâiți sau sasâiți, ziceți după mine:

Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calcă-n patru crapă!
Crapă capul caprii-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crapă capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte lângă casă
Capu caprii crape-n şase!
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

(via Alle )

Cica : ” În prezent, se acceptã cã înţelegerea vorbirii începe ca proces la nivelul sistemului auditiv care este nevoit sã detecteze şi sã analizeze sunete. Regiunea din creier consideratã cea mai importantã pentru înţelegerea vorbirii este aria WERNICKE. Aceastã arie identificatã de Karl Wernicke la 1874 ca rãspunzând de blocarea porţiunii posterioare şi inferioare din lobul temporal stâng este „interesatã” în funcţionalitatea înţelegerii şi elaborãrii vorbirii – prin transformarea notelor perceptive şi de gândire în elemente de semnificaţie a cuvintelor. [...]

Pe lângã aria Wernicke la nivelul creierului mai existã o zonã care are o importanţã deosebitã în înţelegerea şi elaborarea vorbirii. Aceastã zonã este aria Broca localizatã în lobul frontal stâng şi care este rãspunzãtoare de procesul de articulare a cuvintelor, de elaborare a lor şi de înţelegere a constructelor gramaticale. Regiunea în care a fost identificatã aria Broca cuprinde formaţiunile neuronale care alcãtuiesc cortexul motor primar care controleazã mişcãrile implicate în vorbire (emitere şi elaborare). Din aceastã cauzã aria Broca ar conţine memoria segmenţilor de mişcare muscularã, fiecare din aceste secvenţe fiind legatã cu o secvenţã omoloagã auditivã din partea posterioarã a creierului.”

Sursa