Draga cititorule,
In urma cu aproape o saptamana am primit un mail de la “posesoarea” acestui blog (Hello Ela! ) in care ma ruga sa intreprind o activitate elaborioasa la care ma inscriu in aceste momente.
M-am gandit sa structurez totul sub forma de scrisoare intrucat n-am mai scris articole pana acum; in schimb m-am specializat in redactat mailuri pentru lumea mea din Romania.
Ela mi-a oferit tema “Locuind in Varsovia”. Dragut titlu, dar ii lipseste in mod simtitor izul cuvantului ERASMUS.
Am plecat din Romania pe 29 septembrie, dupa 5 ore de mers cu trenul, vreo 5 cu avionul ( escala in Ungaria) am aterizat in sfarsit pe aeroportul din Varsovia. In fata aeroportului ma astepta buddy-ul meu polonez, Maciek. Prima mea impresie despre Polonia/polonezi? Atat am putut spune: He’s soooo cute.
Dupa cum zicea cineva insa, sa nu lasam hormonul sa bata neuronul si sa ne continuam povestirea. Primele zile au fost dezolante. M-am simtit norocoasa ca nu venisem singura si eram cu Alina pe care o cunosteam deja de un an de zile. Maciek ne-a dus la facultate sa luam cheile de la camera si apoi in Modra si aici ma refer la casa in care stau. Are doua etaje in care locuiesc studenti ai facultatii, fie ERASMUSi, fie studenti internationali. Peisajul n-a fost prea placut la inceput intrucat n-aveam perne sau pilota, sa nu mai vorbim de asternuturi. Bucataria nu parea prea curata si toata lumea in casa vorbea ruseste. N-am avut caldura pentru prima saptamana, ca sa nu mai vorbim de internet. Cineva furase rooterul cu 3 saptamani inainte asa ca se parea ca trebuie sa asteptam ca facultatea sa cumpere altul. Ti-am spus de vreme? Am trecut de la 20 de grade de acasa la 4-5 grade aici plus ploaie. Nimic placut pana acum, nu? Dar aparentele inseala.
Odata cu inceperea scolii lucrurile au inceput sa se schimbe. Se pare ca exista o organizatie studenteasca, ERASMUS STUDENT NETWORK (ESN) a caror principala misiune este sa-i ajute pe studentii veniti cu ERASMUS sa socializeze si sa se integreze. Zis si facut, ne-au organizat o saptamana de orientare cu program pe zile. Am participat la joculete de socializare, am fost in club, la karaoke, la Palatul de Cultura, la muzeu si am culminat printr-un joculet foarte interesant, numit Catch the rabbit. In ce consta? Pai…ne-au dat o lista cu lucruri de facut in Varsovia, asta dupa ce ne-au impartit in echipe. Am avut la dispozitie doua ore sa gasim magazinul nu stiu care sau sa numaram cate desene cu oameni sunt pe nu stiu ce clopot si asa mai departe. Am alergat prin ploaie, am gasit tot ce trebuia si am ajuns primii. Insa am interpretat gresit un indiciu si am piedut. Asta e. Echipa Alinei a castigat insa. Asa ca ne-am bucurat cu totii de o cina traditionala poloneza la restaurant.
Pot sa fac o mica paranteza si sa fac cateva comentarii despre mancare? ( E intrebare retorica, sigur ca pot, I make the rules here :-d).
Asadar, polonezii mananca destul de gras si uleios, dar totusi stiu sa-si faca mancarea gustoasa. Am savurat pierogi, ceva asemanator coltunasilor nostri, daca stii, ce pot fi cu branza, carne, varza, varza cu carne sau fructe. Mai e bigos care e un fel de varza calita cu carne, piperata si lasata cateva zile. Din pacate nu stiu prea multe nume de feluri de mancare asa ca iti voi descrie doar. Mai au un fel de chifle de carne cu muraturi in mijloc sau branza de capra prajita. Am omis aperitivele: paine cu untura sau cu branza frecata cu verdeata. Au foarte multe tipuri de paine, toate foarte gustoase. Cascavalul lor e foarte sarat si afumat, dar am descoperit ca e bun pe gratar si servit cu gem de afine. Preturile sunt ca in Romania sau chiar mai mici la lactate.
Revenind: Am inceput sa iesim in club, sa mergem la film, sa ne plimbam prin oras, sa facem cumparaturi si sa ne facem prieteni. Sa invat? Nici sa vreau nu pot de multe ori. Cum incerc sa citesc, cum se umple camera de oameni, incepem sa stam de vorba si se face ora doua noaptea. Cluburile din Varsovia au muzica foarte draguta, remixuri de muzica veche, twist, latino, house, pop. Am ajuns sa dansez pana ma dor picioarele si sa ies de acolo ca si cum as iesi de la sala de fitness. Ca sa nu-ti mai spun ca polonezii adora sa danseze in pereche si majoritatea chiar stiu sa danseze. Am invatat si eu destul de repede sa ma invart, sa fac tot felul de piruete, sa imbin tot felul de miscari de rock’n’roll sau twist sau cha-cha.
Pe langa dansat, beau foarte foarte mult. Cand spun asta citez oameni care stiu ce vorbesc, care au baut cot la cot cu polonezii si n-au facut fata.
Cu toate acestea n-am intalnit nici un cetatean al acestei capitale cel putin, care sa se poarte urat cu mine chiar daca la inceput nu intelegeam nici macar un cuvant. Sunt nu numai frumosi, dar si primitori si calzi.
Ca tot am pomenit ceva de limba lor, sa facem niste comentarii in respect to that
Din cate am auzit poloneza ocupa unul din primele locuri in topul celor mai grele limbi din lume. Zilele trecute am aflat ca au 4 verbe pentru a exprima ideea de „a merge”. Daca mergi pe jos de obicei ai un verb, daca mergi pe jos mai rar, ai alt verb, daca folosesti mijloace de transport des ai un verb, daca mergi cu mijloace de transport mai rar folosesti alt verb. Si tot asa…fac economie de prepozitii si cuvinte in general asa ca pun tot felul de terminatii cuvintelor pentru a sugera o anumita idee. In 3 luni de zile totusi am reusit sa invatam sa ne prezentam, sa dam directii, sa intrebam cat ne costa un anumit lucru si sa stim ce mancare sa cerem. Si bineinteles, nelipsitele cuvinte de politete: przepraszam (pjeprasham daca ar fi sa ofer o traducere fonetica; mi-a luat o saptamana sa-mi aduc aminte cuvantul asta care inseamna simplu : „scuze”), dziekuje (giencuie = „multumesc”), dzien dobry (gieni dobri = „buna ziua”), do widzenia (do vidtzenia = „la revedere”). Chiar si asa, mergand prin oras sau incercand sa vorbesti cu polonezii este ca si cum ai incerca sa vorbesti chineza. Mai prind cate un cuvant pe ici pe colo dar ma intorc la aceeasi idee de mai devreme: poloneza e o limba grea.
Varsovia nu e o capitala turistica. Centrul orasului vechi e dragut, dar nu impresionant. In rest orasul seamana putin cu Bucurestiul, dar e mult mai aerisit, blocurile, chiar daca vechi sunt proaspat varuite, iar traficul…well, rar am vazut o aglomeratie. Exista o singura linie de metrou, noua, construita de mai putin de 10 ani. Functioneaza in timpul saptamanii pana la miezul noptii, iar in weekend pana la trei dimineata. Nimeni nu se grabeste, nimeni nu te claxoneaza. Ca sa nu mai vorbim ca nu exista caini pe strada sau oameni dubiosi la tot pasul.
Am multe povesti de spus despre Varsovia si Polonia in general, dar deja am scris cam mult. Poate ma mai invita Ela si altadata
Ce pot sa spun in concluzie, este ca nimeni din cei care au strambat din nas n-a avut dreptate. Polonia, together with ERASMUS are definetely worth!
Foarte fain articol, coerent si conform cu realitatea poloneza, chiar sunt oameni frumosi si linistiti, toata lumea bea dar nu te simti in pericol, au mancare oarecum ok, depinde de gusturi aici, dar nu inteleg de ce ai mers cu trenul 5 ore si alte 5 cu avionul? De unde ai plecat?
Am plecat din Vaslui la 4 dupa-amiaza. Am calatorit cam 5 ore si jumatate pana in Bucuresti, pe urma aveam avionul la 6 dimineata si am petrecut cateva ore din noapte la Alina, prietena cu care am si venit apoi in Varsovia. Cu avionul a durat aproape 5 ore pentru ca am stat si in Budapesta ceva timp. In concluzie,drumul ne-a luat mai mult decat am scris in articol, dar mi se pareau prea multe detalii asa ca am simplificat putin. Oricum, ma bucur ca ti-a placut.
Hey!! Si mie mi-a placut mult postul tau.. Intrucat sunt in perioada de gandire.. daca sa plec anul viitor un semestru in Varsovia sau nu.. sunt putin sceptica pentru ca nu stiu foarte multe despre Polonia.. si articolul tau mi-a facut o ideea cat de cat.. Multumesc!
Witam!
O intrebare in fapt mai multe, daca se poate: Voi pleca din septembrie cu Erasmus in Varsovia. Voi merge la Uniwersytet Warszawski. Ma intereseaza fooooarte mult aspectul legat de cazare: cum ati gasit cazarea, unde, cat costa, orice poate fi de folos. De asemenea, tot felul de indicii cu privire la cati bani iti trebuie ca sa “respiri” pe luna, s.a.m.d. orice consideri util. Poti sa imi dai un mail sau sa iei legatura cu mine pe mail, as aprecia mult. Am 1001 intrebari in cap. Multumesc. E.T.
Cand am scris articolul m-am gandit doar cum as putea mai bine sa pun pe “hartie” (vorba vine
) ceea ce am experimentat ca student Erasmus. Ma bucur foarte mult sa vad ca am facut treaba buna si ca sunt persoane interesate de a merge acolo. Ela a trebuit sa taie putin articolul cand l-a postat pentru ca era prea lung, asa ca as prefera sa vorbim pe mail despre orice intrebari ati avea in ideea de a evita sa scriu reply-uri kilometrice. e-mailul meu e: andreea_vasilachi@yahoo.com