Vitor si Abilio – cei doi tipi portughezi care ne ajuta oricand avem nevoie – ne-au trimis ieri niste SMS-uri care pareau absolut normale: ” Today at 21.30 in front of Technology School there will be a traditional academic ritual to welcome the new students ( the “caloiros” ). Everybody is welcome to come see how the freshmeat are “tortured”! It will certainly be much fun. See you later! ”
Noi, romancele, am fost punctuale, ca intotdeauna aici. “The freshmen” erau deja aliniati si incet- incet au inceput sa soseasca si ceilalti Erasmusi. Eu, sceptica de fel, le spun fetelor ” In seara asta or sa ne faca si noua ceva – e imposibil sa nu!”
Buuun…mai stam noi pe acolo, facem cunostinta cu seful asociatiei de studenti ( apropo, n-am vazut AIESECeri pe aici, doar AEGEE ) si nu mai dureaza mult pana ne invita in fata.
Initial, priveam de aici:
La un moment dat, toti “caloiros” ne-au urat “Bem vindem Erasmus!” A fost un gest frumos, am zis! Dar apoi ne-au pus in prima linie:
De acolo, ii priveam foarte frumos pe ceilalti cum faceau flotari, abdomene, dansuri …
Am inteles aseara ca aceste ritualuri sunt pentru distratie si pentru cunoastere. Si pentru a le arata celorlalti ca statutul de student la una dintre universitatile portugheze este o mandrie. O ora – atat am participat noi la ritualul lor si ne-am simtit bine. Ne-am relaxat si ne-am distrat, chiar daca noi aveam inca un statut special( de dansat am dansat, dar flotari/ abdomene n-am facut
). Iar apoi, petrecerea a continuat intr-unul din puburi. Acolo bobocii sunt in voia lor. Se distreaza cot la cot cu “seniorii”. Dar canta cu aceeasi mandrie de 5, de 10 sau de 50 de ori pe noapte Imnul Facultatii.
Punctul culminant al serii trecute a fost insa MIMA! Am facut 3 cercuri mari, iar in mijloc, pe rand, cate un student mima ceva ce toti ceilalti incercau sa ghiceasca. O tipa incepe sa mimeze ceea ce parea a fi
a) un fotomodel
b) o pitzi de la noi.
Toti propuneau ( cadru organizat – o mana sus ) variante, insa a durat ceva pana unul dintre “boboci” a ghicit. Tipa mima o studenta Erasmus! TOUCHÉ!
Si-uite asa am plecat eu de acolo intrebandu-ma: “Oare ce parere au portughezii studenti la IPB despre noi? ”
Ieri, la cursul de Multimedia, o alta tipa m-a intrebat direct: ” Esti din Romania?”. “Da”, i-am raspuns eu frumos, dar scrie cumva pe fruntea mea?
păi se zice că româncele sunt frumoase şi de-aia sunt recunoscute aşa repede
tot ce e posibil, te-ai uitat în oglindă după seara cu pricina? poate ţi-au pus ăştia ceva în beutură şi te-au semi-tatuat ca româncă
well, no! In plus, seara cu pricina a fost dupa cursul de Multimedia
Eheee, te-asteapta vremuri frumoase, papusa
Am fost si eu acu doi ani Erasmus in Amsterdam, insa privesc in urma cu oaresce regret, pentru ca n-am avut parte de asa primire, si nici olandezii nu-s asa calzi ca portughezii. Am facut ce-am facut, si tot de italieni si spanioli m-am lipit in cele 6 luni. Atata numai ca ei prostul obicei de a petrece zilnic. Mult. Abia astept sa vad cum o sa te adaptezi la asta
Spor si sa ai parte de cele mai frumoase luni ale studentiei!
Mersi fain, Raluca. Nu te lasa insa impresionata de primirea calda a portughezilor. Studentii din facultate sunt destul de rautaciosi, fiindca noi avem parte de tratament preferential.
Pare sa fi fost tare distractiv. Chiar mi-ai readus dorul de facultate.. uitasem cum a fost.
Noua ni se pare ciudat, dar multi straini au invatat sa ne recunoasca dupa accent sau mimica; daca vrei, e cam la fel cum recunoastem noi un strain printre romani, nu neaparat in sens negativ.
[...] mai frumoasa. M-am obisnuit cu portugheza, cu mancarea delicioasa de la cantina, cu PRAXE-ul, cu petrecerile non-stop si m-am adaptat la grupul de studenti internationali pe care il formaseram in Bragança. [...]