S-a votat!

S-a votat ca mergem la vot! Asa ne zice  Sorin Milutinovici si o zice atat de bine. Imi permit chiar sa-l citez:

“Din nou, ne pozitionam dupa cum ne convine. Din nou, ne credem mai buni decat ei. Din nou privim lumea cu dispret. Pentru a nu stiu cata oara. Ba politicienilor! Ba caraghiosilor! Nu ne dati ce ne trebuie! Ia sa faceti bine voi sa gasiti un candidat frumos, parfumat, destept, fara nici o relatie cu politica dar bun politician, fara rude cu afaceri, fara sa aiba el afaceri, fara sa aiba bani, dar sa nu fie prost imbracat, care sa vorbeasca pe limba noastra dar sa nu fie de la tara, care sa fie puternic dar nu obraznic, sa nu fie nou-venit in joc dar sa nu aiba parinti securisti, sa vorbeasca limbi straine dar sa nu ne priveasca de sus si sa nu foloseasca prea multe neologisme. Sa ii loveasca pe hoti, dar doar pe cei care nu ne plac noua. Sa ii omoare pe nemernici dar nu si pe noi. Sa fie perfect moral, vertical, sa nu faca compromisuri, dar la o adica sa fie bun, sa se descurce, nu ne intereseaza cum. Sa aiba o moralitate impecabila, sa nu-i placa femeile (dar sa nu fie homosexual) sa nu-i placa bautura (dar sa nu fie un scortos plictisitor), sa faca bancuri (dar numai bancuri bune), etc. Ce dracu. Ce-i asa greu?

Iarasi vin si zic: Alegerea, daca e alegere si nu o gluma, se face tot timpul intre doua (sau mai multe) variante neconvenabile. Tocmai acolo apare notiunea de alegere. Altfel e simplu. Ce e mai bine sa fii: bogat, frumos si destept sau sarac, urat si prost? Asta nu e o alegere. Alegerea e atunci cand nu prea ne place nici o varianta dar incercam sa o gasim pe cea mai putin rea. In esenta, “raul cel mai mic” este o definitie a alegerii.”

Asadar, mergem la vot. Eu, spre deosebire de Costin, chiar vreau sa votez. E prima oara cand am dreptul sa dau cu subsemnata pentru presedintele României si vreau sa am inima impacata. Stiu, sunt naiva si cred ca alegerea mea conteaza.

Problema e ca pe 22 noiembrie voi fi in Anglia (!), din pacate nu in Londra, unde vor exista 3 sectii de votare si nu garantez ca voi putea ajunge sa aleg raul “ăl mai bun” dintre rai. Insa, in turul 2, pe 6 decembrie voi fi pe drum intre Barcelona si Porto. In Spania exista 38 de sectii de votare pentru romani, iar in Portugalia inca 3 sectii de votare. Ca votez in Barcelona sau in Porto, asta nu mai stiu exact, dar eu voi merge de la vot!

PS: Aici gasiti lista completa cu cele 190 de puncte de votare pentru romanii aflati in strainatate.

(Sursa foto)

11 Responses to “S-a votat!”

  1. Cezar says:

    Parerea domnului Milutinovici (si a ta implicit) are o mica scapare: daca eu nu vreau sa-l aleg pe ala care fura mai putin ci vreau sa aleg unul care va avea grija sa-mi moara parintii de batranete (si nu de foame sau boli tratabile)… atunci eu ce fac?
    Mi se pare trist si periculos ca noi, astia mai tineri si care inca putem face ceva, ne resemnam in spatele “alegerii raului mai mic”. Alegem raul cel mai mic si cand iesim in afara ne e rusine ca suntem romani. Sau nu ne e rusine dar au altii grija sa ne dea in cap cu prejudecatile lor.
    Eu cred ca nu facem nimic cu pareri izolate, cred ca o solutie inca nu avem si cred ca mergem la vot doar ca sa ne castigam dreptul de a comenta ulterior.

    • Eu merg la vot fiindca asa consider eu ca trebuie sa fac. E drept ca nu-mi plac persoanele care stau acasa si comenteaza din fata televizorului, insa nici nu pot sa spun ca merg la vot ca sa-mi castig dreptul de a comenta ulterior. Asta ar trebui sa ne intereseze cel mai putin. Sunt nevoita sa aleg raul cel mai mic, fiindca nici unul dintre cei candideaza nu m-a convins. Acum 5 ani, daca parerea mea de 15 ani ar fi contat, l-as fi votat pe Basescu. Ma convisese.

  2. Social comments and analytics for this post…

    This post was mentioned on Twitter by Minxieee: S-a votat! http://bit.ly/4oL4RL...

  3. Elena, multumesc pentru citat si pentru aprecieri. Cezar, eu nu vorbeam despre resemnare. Alegerea raului mai mic e foarte frecventa si in afara politicii. Ce putem face? Parerea mea e ca exista un singur lucru: educatie. In sensul cel mai bun al cuvantului, prin exemplul personal.

  4. Cezar says:

    @Elena: asta cu dreptul de a comenta ulterior era o ‘expresie’. Nu o lua personal :) Multa lume spune ca cei ce nu voteaza nu au dreptul de a se plange dupa alegeri si de asta l-am adus in discutie. Eu nu spun sa nu votezi, dar cred ca acest simplu gest e prea putin. Eu vreau sa fac mai mult, atat cat pot, si nu vreau sa fac singur, pentru ca stiu ca singur nu voi avea rezultate. Vreau sa fac Romania cunoscuta si pentru partile ei bune si vreau sa-i opresc pe cei ce o distrug. Vreau sa vizitez lumea dar nu vreau sa emigrez. Vreau ca atunci cand sunt printre straini, oamenii sa ma priveasca zambind cand le spun de unde sunt.
    Acum cred ca oricine iese presedinte, nu ma va ajuta sa fac ceea ce vreau. Si nu vorbesc de un singur om, vorbesc de toti care vor avea “puterea”.

    @Sorin Milutinovici

    • Pai bine, evident ca si eu imi doresc ca atunci cand spun ca sunt din Romania sa aud ceva mai mult decat un “Aaaa…” Dar nu cred ca schimbarea asta va fi facuta vreodata de un presedinte, oricare ar fi el. Singura solutie ar fi educatia de care zicea Sorin mai sus.

      • Cezar says:

        Inteleg atributiile unui presedinte si stiu ca nu le poate face pe toate dar cred ca de la el ar trebui sa plece macar atitudinea corecta. Cand presedintele face virale cu Badea, atunci avem o problema.

        Dar sa n-o mai lungim. Sa mergem la vot, sa speram ca votul nostru va conta si sa continuam sa ne educam.

        Si cand voi avea un proiect concret care sa ajute la schimbarea Romaniei, te anunt. :)

        PS: have fun in UK! :D

  5. Cezar says:

    @Sorin Milutinovici: Eu totusi cred ca ne resemnam. Zicem “am fost si am votat, ce vrei mai mult?” si e gresit. Cred ca trebuie sa vrem sa facem mai mult si cred ca impreuna putem gasi o solutie. Sau mai multe solutii, fie si proaste sau temporare.

    Mai cred ca suntem mai aproape de unabsenteism aproape total decat de un candidat care sa fure mai putin. Absenteism total si iesiri in strada atunci cand lumea n-o sa se mai poata intretine. Multi ne spun sa emigram… dar nu putem emigra toti. Eu pot dar nu vreau. Si ma gandesc si la parintii mei pe care nu voi putea sa-i intretin daca nu plec din Romania. Pentru ca ei nu cred ca se vor putea intretine singuri prea mult timp. Deci ce sa fac?

    Nu stiu ce voi face in viitor dar stiu ca voi face ceva… pentru mine si pentru cei ce traiesc in tara in care m-am nascut. Sau macar voi incerca…

  6. @Cezar, intotdeauna am fost de parere ca un om realizat, care se afla pe propriile lui picioare e mai folositor decat unul nesigur. De aceea, daca tu crezi ca pentru tine e mai bine sa pleci din tara, atunci fa-o (si nu o spun deloc cu rautate). Plecarea (sau nu) din tara e pana la coada tot o alegere (intre doua rele).
    Si daca vrei sa faci ceva in viitor, oricat ar suna de straniu, cred ca e mai bine sa incepi prin a face ceva pentru tine, ca sa capeti suficienta forta. Apoi vezi ce poti face pentru altii, petru ca atunci vei avea mijloace. Iar acei altii nu trebuie sa fie multi. Pot fi o ruda, un prieten sau mai multi, cat te tin puterile. Abia dupa ce te-ai antrenat cu asta (si ti-a iesit) merita, cred eu, sa te gandesti mai departe.

    • Cezar says:

      De acord cu tine, nu putem muta muntii intr-o zi. E nevoie de timp, dar trebuie sa incepem de undeva. Macar sa ne gandim la ce am vrea sa facem, sa cautam solutii, sa ne informam. Sa crestem, sa ne educam…

      Eu din tara vreau sa plec doar pentru experienta, pentru a face rost de acele mijloace de care aminteai. Pana acum n-am simtim ca locul meu e altundeva decat in Romania. Dar am simtit uneori ca nu sunt binevenit. Si nu din cauza exemplului pe care l-am dat sau impresiei pe care am lasat-o, ci din cauza tarii din care veneam. Si nu mi se pare corect. Si mi se pare putin sa schimb parerea a 10 oameni cu care am ocazia sa stau de vorba… dar e si asta un inceput. Macar pana capat mijloacele… :)

  7. Maria says:

    “Să nu fie de la ţară”… permite-mi să ridic din srpânceană. Am înţeles ce-a vrut să zică domnul pe care l-ai citat, dar cred că exprimarea metaforică e un pic periculoasă, dacă nu e gestionată cu atenţie. La fel se întâmplă şi în cazul “să nu aibă părinţi securişti”.

Leave a Reply