Uneori am impresia ca toate lucrurile faine se intampla in acelasi timp. Alteori (prea des) imi doresc sa fiu in 5 locuri diferite in acelasi timp. Si fiindca e imposibil sa fac asta, trebuie sa aleg.
Daca n-as fi sarit cu parasuta sambata, as fi mers sa plantez copacei. Nu pot sa afirm ca-mi pare rau ca am ales sa merg la Clinceni, pentru c-ar fi mai mult decat ipocrizie din partea mea, dar imi pare super rau ca n-am putut participa la una dintre plantarile care au avut loc.
Asadar, sambata a avut loc prima plantare din Tara lui Andrei. Am citit cateva impresii scrise de oamenii care au fost la Ploiesti si m-au bucurat mult. Mai ales comentariile de la articolul scris de Mona Nicolici. Am gasit pe facebook si o nota scrisa de o anume Mihaela Stan si n-am ratat nici povestirea lui Bobby Voicu. Pe scurt, 25.000 de stejari, frasini, paltini si malini, pe 5 hectare de teren, plantati cu ajutorul a 500 de voluntari entuziasti.
In aceeasi zi, prietenii mei din FRTE (Federatia Romana de Turism si Ecologie) au realizat o plantare simultana in 14 zone din tara, cu ajutorul cluburilor de munte: Ghermanesti (MDM, Verde), Onesti (Sandru), Ialomita (Ciulinii Baraganului), Giurgiu (AEST), Galati (Reactiv), Hanul Conachi (Albatros), Gorj (Hai Hui), Rm Valcea(Vanturarita), Suceava - Fundu Moldovei (Bucovina), Iasi (Bucovina, Hai pe Munte), Vrancea (Focul Viu), Prahova (Ciucas, Caraiman), Arges (Zimbru). 35.000 de puieti de stejari, salcami, frasini, brazi pe 12 hectare de pamant.
Astazi am citit ca peste 1.000 de puieţi de stejar au fost plantaţi ieri la Călugăreni, judeţul Giurgiu, si ca Directia Silvica alaturi de Consiliul Judetean si-a propus sa planteze in total 28000 puieti in cadrul campaniei ” Milioane de Oameni, Milioane de Copaci”.
Zilele trecute am dat in Readerul meu si peste alte plantari.
Nu-mi ramane sa spun decat: “There is hope!”
Sau…sa facem sa fie bine, vorba lui Adi.
Off-topic:
Pe un alt blog am participat la o “disputa” verbala cu un alt Victor.
Intrucat toate comentariile apareau sub acelasi nume, situatia a dus la confuzii in randul cititorilor, nemaifiind clar cine ce sustine.
Urmare a acestui fapt, am hotarat ca de acum inainte pe toate blogurile sa nu mai postez sub numele “Victor”, ca pana acum, ci – dupa cum poate fi constatat – sub cel de “VictorCh”.
On-topic:
Ma bucur sa constat inceputul remedierii cat-de-cat a situatiei forestiere. Am insa oarece nedumeriri:
“…25.000 de stejari, frasini, paltini si malini, pe 5 hectare de teren, plantati cu ajutorul a 500 de voluntari entuziasti.”
1. “…cu ajutorul…” mie nu-mi spune nimic concret: au facut toata treaba ei singuri, eventual dirijati de cineva de specialitate? Doar au asistat la munca altora sustinandu-i verbal? Ceva intre cele doua extreme, depunand si ei ceva activitate oarecum utila?
2. 25.000 : 500 = 50. Plantarea integrala a (in medie) 50 puieti “de caciula” intr-o singura zi mi se pare o exagerare: admitand ca au lucrat “fara preget” (fara pauze de odihna, de masa, etc) “zi-lumina”, TOT ar fi fost necesar sa planteze fiecare in medie 4 puieti pe ora – cam prea mult daca trebuie adusi puietii, sapate gropile, “mocirlite” radacinile (ca sa “prinda” puietul), pus puietul in groapa, astupat groapa, tasat pamantul, udat – si de la inceput la puietul urmator.
3. 1 ha = 10.000 mp
50.000 : 25.000 = 2 mp/puiet
Plantarea a 25 k puieti pe 5 ha inseamna in medie cam 2 mp/puiet, deci puieti plantati in “nodurile” unui “caroiaj” cu latura de cam 1,41 m – MULT prea aproape pt a le permite o dezvoltare ulterioara macar acceptabila, daca nu buna. (Pomul batran poate ajunge sa aiba DIAMETRUL aproape de aceasta valoare, deci practic aproape o masa compacta de trunchiuri tangente – si UNDE se dezvolta coroana, pt a avea toti pomii suficienta lumina pt desfasurarea fotosintezei?!? Distanta nu mai este suficienta din al treilea (sau chiar al doilea) an.)
4. CINE si CUM asigura paza, pt ca respectivii puieti sa nu fie scosi pt re-plantare pe terenul privat al cuiva, sau rupti pt a fi folositi ca “arme” primitive de catre “cetateni… binevoitori”, sau pur-si-simplu din rautate, sau – mai tarziu – pomii taiati pt constructii sau pt foc fie direct de utilizatorii innebuniti de frig, fie de altii pt profit? (Ca doar sunt la indemana, aproape de drum – deci de mijlocul de transport, si aproape de localitati – deci de utilizatorul final, la indemana sa fie taiati.)
Deh, comentarii de bosorog “sucit” si lipsit de entuziasm juvenil…
VictorCh, o sa-ti dau candva un premiu pentru comentariile laborioase pe care le lasi deseori pe blogul meu.
Asa cum ziceam, eu n-am fost la plantare. Si nici nu ma pricep. Dar iata ce-am gasit in nota scrisa de Mihaela Stan:
La un moment dat, din cauza soarelui puternic si din cauza coborarilor – ridicarilor m-a luat ameteala, asa ca am facut o pauza. Mi-am lasat colegii pe camp si am mers la cort, la umbra, am mancat un mar, am luat mancare si apa pentru noi si vecini si m-am intors la treaba. Cei de la cort au fost foarte amabili si m-au intrebat cu ce ma pot ajuta, daca am nevoie de ceva, ce sa mai, isi faceau treaba bine. Am observat ca si jandarmii si cei de la ADP munceau cu noi.”
“Ne-am ales un rand (stejar + malin), Cristi a luat cazmaua in mana si a inceput sa sape gropile. Noi fetele ne-am pus pe plantat copaceii. Se ia puietul cu “verdele in sus”, se baga in groapa de 30 x 30 cm, se baga pamant jumatate, se taseaza bine (aici lucra mai bine Nicoleta pentru ca are talpa mai mica decat mine si-i intra mai bine piciorul in groapa), se umple groapa cu pamant, se taseaza bine (hora pe loc, invartita in jurul copacului de te ia ameteala) si in final se face un musuroi in jurul copacului. Am stat pe vine, am tras pamantul in groapa cu mainile (aveam manusi), am batatorit, am strans betele, am facut tot ce puteam face (la sapat nu m-am bagat). Nicoleta a recunoscut ca unghiile lungi si pantofii sport albi, de firma, nu au fost cea mai buna alegere
Din cate stiu eu, atunci cand faci o plantare nu te astepti ca toti copacii sa prinda. Unii sunt “sacrificati” pentru ca altii sa prinda radacini
De altfel, un om care lucreaza la ADP poate planta intr-o singura zi 700 copaci. Asta mi-a povestit un prieten care a fost la plantare. Asa ca “50 puieti “de caciula” intr-o singura zi” nu mi se pare o exagerare.
Te astept in continuare pe aici, indiferent ca esti Victor sau VictorCh
Şi chiar aşa şi e: toate lucrurile faine se întâmplă în acelaşi timp. Şi asta pentru că încep să se întâmple din ce în ce mai multe, ceea ce ar trebui să ne bucure. Alegerea-i mai grea…
1. Multumesc pt ca m-ai remarcat. Comentez nu pt vreun premiu, ci de drag – daca am ceva de comunicat. Pe de alta parte, eu sunt batran ca varsta si “de moda veche” ca fire, astfel incat consider oportun ca daca am ceva de comunicat sa o fac in mod clar inteligibil, fiindca nu agreez exprimarile telegrafice (desi – uneori, de nevoie – le mai folosesc si eu ca tot omul lipsit de timp).
2. “Te” citesc mai des decat comentez: fiind o foarte mare diferenta de generatie de multe ori pur-si-simplu nu stiu ce anume as putea sa spun incat cele comunicate sa aiba vreun sens atat pt mine, cat si pt dumneata (si – preferabil – SI pt alti cititori ai blogului).
3. Multumesc pt completari, au fost interesante, fiind binevenite pt redarea atmosferei concrete care domnea printre participanti vazuta din punctul LOR de vedere.
4. Corect, la orice plantare multi puieti “nu prind” (mai ales plantati de neprofesionisti, care fac asa cum si cat stiu si pot – DAR speculatiile mele matematice nu-si pierd valabilitatea: puietii care nu prind nu sunt dispusi regulat printre ceilalti, ci aleator, astfel incat e mai mult decat probabil sa apara pe alocuri adevarate palcuri stufoase de pomi, alternand in alte locuri cu adevarate poiene libere de copaci. (Functioneaza si un criteriu empiric conform caruia unele persoane sunt MULT mai predispuse decat altele ca plantarile facute de ele sa prinda – sau, dimpotriva, sa nu prinda – si nu ma refer numai la copaci, ci si la rasaduri de legume, la flori, etc.)
5. Plantarile facute de ADP sunt facute (in principiu) CU TOTUL ALTFEL (cel putin la modul teoretic, adica altfel AR TREBUI sa fie facute).
Eu continui sa cred ca este aberant sa consideri ca O PERSOANA SINGURA (chiar lucrator antrenat si priceput fiind) poate planta pomi cu o “viteza” (frecventa) de un pom pe minut sau mai mult, chiar daca are gropile facute dinainte. (Sper ca nu are cineva de gand sa sugereze ca muncitorul ADP lucreaza mai mult de 12 ore pe zi sau ca nu bea apa si respectiv ca nu… procedeaza la operatia reciproca, de eliminare a surplusului de “ape reziduale uzate” din organism). Ganditi-va cat timp dureaza fie si numai deplasarile repetate la locurile concrete unde sunt amplasate cele 700 locatii pt plantare – intai pt a sapa gropile – dar chiar si daca acestea sunt sapate in prealabil, apoi – pt a cara puietii la amplasamente (doar nu se suie si coboara din vehicolul de transport al acestora la fiecare cativa metri pt a mai “descarca” un puiet, ci probabil ii descarca la un loc si apoi cara cate… CATI? 10? 20? repartizandu-i cate unul per groapa dupa care revine pt reaprovizionare), din nou pt a face plantarea propriu-zisa, apoi udarea… etc.
Altfel stau lucrurile daca se lucreaza in echipa: un tractorist vine la locul respectiv in zori cu un tractor cu sfredel in urma caruia are atasata remorca cu puieti si cisterna cu apa, la fata locului elibereaza tractorul de remorci si porneste pe rand, oprindu-se la fiecare 2-3 m pt a sfredeli o groapa in pamant, conform caroiajului stabilit anterior (cateva secunde per groapa, rezultand pamant proaspat, umed si maruntit), la capat de rand se intoarce si continua operatiunea pe un rand paralel, etc. Apoi (sa zicem la amiaza) revine in urma, ii vine echipa de insotitori – sa zicem 5 – 6 oameni, ataseaza in urma tractorului remorca cu puieti si executa plantarea propriu-zisa (un om – cu schimbul – in remorca da puietii, ceilalti 4 – 5 – lucrand individual – ii preiau, ii pun cate unul in groapa, trag cu cizma in groapa pamantul de pe margini (proaspat, maruntit si afanat, deci usor de manevrat), il calca de cateva ori si pornesc mai departe, iar la sfarsit cativa oameni pleaca ramanand 2 – 3; se ataseaza cisterna dupa tractor si oamenii merg cu furtune atasate la cisterna si uda (din mers) puietii proaspat plantati. In aceste conditii de mecanizare o echipa rodata formata din oameni antrenati POATE planta vreo 3.000 puieti intr-o zi (6 oameni o jumatate de zi rezulta trei zile-om, plus tractoristul toata ziua = 4 zile-om ori 700 puieti “de caciula”…)
Pe de alta parte, lucratori ocazionali (neantrenati si lipsiti de abilitati specifice) folosind doar scule manuale cred ca ar avea dificultati in a planta 50 puieti “de caciula” intr-o zi (cu atat mai mult daca trebuie SI sa sape gropile “la cazma”…) (Repetarea ispravii in ziua urmatoare nici nu intra in discutie, din cauza febrei musculare!)
6. a). Oricum ma semnez, sunt aceeasi persoana; eu nu m-am schimbat, ci doar mi-am modificat modul de prezentare pt a limita posibilitatea confuziilor.
b). Multumesc pt invitatie, voi mai veni.
Off-topic: a). Fii te rog amabila sa oferi posibilitatea abonarii SI prin mail newsletter SI la comentariile pe marginea unui articol (macar la comentariile ulterioare propriului comentariu). Eu sunt o fire uituca, zapacita si imprastiata si uit sa verific retroactiv eventuala existenta a unui raspuns. (Accesarea abonarii prin RSS imi e “peste mana”, deci n-o folosesc.)
b). Cu aceeasi ocazie (sau altadata) poate ne oferi SI posibilitatea fie a previzualizarii textului comentariului inainte de postare, fie a posteditarii acestuia (sau ambele), pt evitarea greselilor de exprimare, de tastare, etc.
Multumesc anticipat pt intelegere si bunavointa!