La noi în birou se râde mult. Încă de dimineaţă, de la prima oră, chiar dacă Silviu e mai tot timpul ursuz. Fără cafea, fără explicaţii. Şi cum eu sunt mai tot timpul binedispusă, nu-i pot lăsa pe ceilalţi să fie morocănoşi.
Aşa, staţi că uit de unde-am plecat. Eram ieri, Marţi, dupa Paşte, la birou, aproape toţi, la masa de prânz. În bucătăria noastră mică, cu masa pusă, ne pregăteam să ciocnim ouăle roşii aduse de fete (n-ar aduce bărbaţii ouă roşii la birou nici să-i şantajezi!). Silviu cu Andrei – “Hristos a înviat!” “Adevărat c-a înviat!”, Ana cu Silviu, celălalt Andrei cu Silviu, Silviu cu Ariel…
Ca să înţelegeţi, Ariel s-a născut la Ashdod. Din acest simplu motiv, noi facem tot timpul glume pe seama lui, spunându-i “The Jew”. Nu, niciunul dintre noi nu e rasist, sunt doar glume nevinovate între colegi. Ariel e mai român ca mulţi dintre noi şi mai evreu decât crede el, totuşi… Nouă ni-i tare drag de el, dar…
Au ciocnit băieţii ouăle şi Silviu îl privea lung pe Ariel să vadă cum se eschivează. Doar n-o să spună…
Ariel: Hristos a înviat!
Silviu: A spus, bă!
Andrei: Ce nu face un evreu pentru un ou, bă!
Dacă n-aţi înţeles poanta, vă recomand bancurile cu evrei. Noi (la STANDOUT Inc.) scriem zilnic cel puţin unul nou.
לחיים!
(Poza i-am furat-o lui Ariel de pe Facebook)
::)) buna asta.