Proaspăt plecat de-acasă, de lângă patul făcut de mama şi mâncarea caldă de pe aragaz, studentul în anul I de facultate îşi doreste independenţă. Iar independenţa aceasta de cele mai multe ori se traduce prin libertate de mişcare şi libertate financiară.
Cum părinţilor nu li se măreşte salariul peste noapte, şi studentul realizează în scurt timp că are nevoie de bani pentru a-şi permite toate poftele, tânărul nostru coleg îşi va căuta un job în doi timpi şi trei mişcări. Neavând experienţă de niciun fel, se va angaja ca promoter, contabil, asistent call center, merchandiser sau va merge pe teren să completeze chestionare. Cei mai buni şi norocoşi dintre ei se vor angaja pe poziţii ceva mai interesante.
Dar mie îmi vine greu să-mi răspund la această întrebare: de ce te-ai duce să lucrezi din anul I de facultate? În afară de cazul în care eşti constrâns să faci asta, nu văd de ce ţi-ai face-o cu mâna ta. De ce să-ţi tai craca de sub picioare? Craca asta e prelungirea copilăriei tale, ea adună ultimele tale vacanţe fără griji. Odată ce intri în câmpul muncii, crede-mă că-ţi va fi greu să mai renunţi. N-ai cum să laşi totul baltă, fiindcă vei da deja de gustul banilor, de recunoaşterea venită din partea colectivului cu care lucrezi şi altele asemenea.
În primul an de facultate ai altele de făcut. În primul rând, trebuie să dai pe la cursuri. Scopul e să-ţi formezi o părere a ta înainte să începi să critici sistemul. Apoi, trebuie să-ţi cunoşti colegii: să ieşiţi la o terasă împreună, să plecaţi un weekend-două-trei la munte cu toţii, să vă închegaţi grupul. Prieteniile din liceu vor fi în mare măsură uitate (dacă n-au fost niciodată foarte puternice), dar cele din facultate au şanse mai mari de supravieţuire.
Desigur, trebuie să ai timp pentru tine: să citeşti o carte-n plus, să participi la o conferinţă pe o temă care te interesează, să înveţi o nouă limbă străină (ia-o ca pe o ultimă şansă). Trebuie să te cunoşti foarte bine, să-ţi dai seama daca ai ales corect facultatea, dacă vei urma calea asta sau mai degrabă tragi de volan în altă direcţie.
Şi nu în ultimul rând, sfatul meu personal e să te implici ca voluntar într-o asociaţie studenţească sau într-un alt tip de ONG. Vei avea şansa să capeţi şi experienţa mult dorită, dar mai presus de asta, vei lucra cu cei mai frumoşi oameni şi vei primi înapoi înzecit tot efortul investit. Bani nu vei primi, dar lasă-mă să cred în continuare că asta nu-i tot ce contează.
(Acest articol a fost iniţial publicat în Ghidul Studentului Economist, o revistă cu tiraj de 5000 exemplare, distribuită gratuit în toate facultățile din cadrul Academiei de Studii Economice din București.)
Un articol foarte bun, ce pune punctul pe I, acolo unde trebuie.
Graba strica treaba. Orice lucru facut la repezeala, isi aduce consecintele tot la repezeala…
Eu nu ma angajez pe timpul facultatii. Nu vreau, am timp toata viata:)
Asta voiam să aud/citesc. Despre oameni care vor să învețe.
Elena să o ții tot așa că bine îți va fi. Promit.
Eu consider ca nu poti face fata si serviciului si facultatii in acelasi timp. Tocmai de aia am hotarat sa nu ma angajez pana nu termin facultatea. E bine ca pe timpul vacantei sa faci practica ca sa ai ce pune pe CV.
Doar atat am de zis: totally agree.
haha va e usor sa vorbiti… daca stiti ca aveti undeva acasa o sursa de bani de-a gata
Leo, am scris in articol “În afară de cazul în care eşti constrâns să faci asta, nu văd de ce ţi-ai face-o cu mâna ta.” Daca familia ta nu sta prea bine cu banii si esti nevoit sa te intretii singur, n-ai ce face, trebuie sa tragi mai tare decat ceilalti. Dar daca esti ok, chiar daca nu te scalzi in bani, te incurajez sa nu-ti iei job din primul an de facultate.