Jurnal din Ţara lui Andrei (ziua II)

Am învăţat împreună cu echipa mea de unde vine apa şi unde se duce. Dar mai întâi, sa vă spun două vorbe despre echipa mea – Echipa Galbenă. Fiindcă asta-i a treia zi pe care o petrec alături de cei 25 de copii din Beiuş (11 băieţi şi 14 fete), câştigatorii proiectului “Să-i ajutăm să zâmbească mereu“. Am împrumutat deja accentul lor de Crişana, aproape am învăţat cum îi cheamă pe toţi şi câte ceva despre fiecare, m-am împrietenit cu ei şi ştiu că o să le duc dorul. Sunt formidabili, vă zic. Şi incredibil de inteligenţi, mă uimesc de 28941 de ori/zi.

Activităţile din tabără sunt împărţite pe patru ateliere principale: Apă, Aer, Foc, Pământ. Suntem patru echipe (Galbenă – Albastră – Verde – Roşie), iar fiecare din noi parcurge prin rotaţie toate atelierele. Dar pentru copii toate informaţiile sunt transmise ca o poveste (a lui Andrei). Penultima zi va fi Ziua Proiectului şi vom avea un workshop susţinut de Asociatia Empower.

Revenind: ieri, în cea de-a doua zi,  noi am fost în căutarea spiritului apei. Dimineaţa a început cu “Fun Science” (alaturi de Hiper Hiper Hidraulica), iar dupa masă am mers în vizită la fabrica de apă Keia.

– Copiii au fost ieri la un moment dat rugaţi să deseneze clădirile publice ale unui nou oraş; au desenat ei o biserică, iar întrebarea care-i preocupa era: „Dar ce hram îi punem?” (mie nici nu mi-a trecut prin cap asta)

– „Aeroport nu construim într-un oraş eco, nu? Fiindcă daunează prea mult” (Călin, 14)

Fabrica de apă Keia nu e foarte mare, dar totul e foarte organizat acolo. Apa e captată din stâncă (din Izvorul Zăganului, munţii Ciucaş), la vreo 2-3 km mai sus de fabrică, vine prin țeavă în rezervorul principal, se filtrează şi apoi e îmbuteliată. Aproximativ 60 de angajaţi care lucrează în 3 schimburi produc zilnic aproximativ 56 de paleţi a câte 300 de bidoane de 2l şi 40 de paleţi a câte 120 de bidoane de 6l.

———————————

– Prima oară când m-au cunoscut, copiii m-au întrebat foarte politicos cum să mi se adreseze. (mi se pare atât de ciudat când mi se adresează oamenii cu „dumneavoastră”, şi cu atât mai mult din partea unor persoane cu nouă ani mai mici ca mine…)

– Lipsea un pahar de pe masă (în loc de 10, chelnerii pusesera doar 9). Era paharul meu cel care lipsea, şi tocmai de aceea mie îmi era lene să „acţionez”. Salvarea a venit din partea Teodorei, o fetiţă care-i tot timpul „în priză” şi cu zâmbetul pe buze. În 2 timpi si 3 mişcări mi-a făcut rost de un pahar.

– Fascinant la cei mici e modul în care găsesc soluţii, cum se ajută unii pe alţii, cum se oferă voluntari să rezolve diverse sarcini, cum cei care prind mai repede le explică celorlalţi ce au de făcut…



2 Responses to “Jurnal din Ţara lui Andrei (ziua II)”

  1. Anamaria says:

    Citindu-ti relatirle din jurnalul din Tara lui Andrei, parca ma simt mai aproape. Nu ma asteptam sa imi fie atat de dor, desi m-am intors la “realitate” 🙂
    Sa te bucuri in zilele care au mai ramas de fiecare moment in preajma copiilor

  2. […] în Ţara lui Andrei. Jurnalul de acolo e publicat pe blog, pe zile: ziua I, ziua II, ziua III, ziua IV, ziua V. Pot să-ţi spun c-a fost o săptămână memorabilă, un concediu […]

Leave a Reply

css.php