Suntem furtuni – cartea lui Andrei Rosca

Necunoscute sunt caile Domnului si neinteles e faptul ca eu abia astazi am citit cartea lui Andrei Rosca. Am citit cateva fragmente si anul trecut, la el pe blog, dar asteptam momentul in care iau cartea in brate, in editie printata, si o citesc cap-coada.

Stiu, am trisat, am citit cateva fragmente si intr-o dimineata, in drum spre birou. Dar stiind ca plec la munte in acest sfarsit de saptamana, m-am comportat ca un pleasure-delayer, un tip de individ pe care l-am gasit descris in cartea lui Andrei.

L-am regasit in totalitate pe Andrei in carte, si din cand in cand m-am regasit pe mine. Mi-a facut deosebita placere sa citesc despre frica care descatuseaza energii, si despre destinatia de a fi Om.

“N-as fi scris despre frica daca nu as fi simtit pe propoa piele, la un moment dat, ca de multe ori oamenii nu ajung sa isi puna problema ridicarii de pe jos, fiindca nu ajung sa cada. Este discutabil daca cele mai multe lucruri le invatam din caderi sau din multiplele incercari de a ne ridica, insa e clar ca in acest proces crestem enorm. Si am convingerea ca, cu cat ne ferim mai mult de caderi, cu atat crestem mai putin. “

Capitolul care mi-a placut foarte mult este cel de-al cincilea. Zice Andrei acolo asa:

“A te incapatana sa te opui unor lucruri mici, nu te face special. Te face fraier. Fiindca in timp ce tu castigi lupta asta, e foarte posibil sa pierzi razboiul. Iar a nu iti pasa de cum te imbraci doar fiindca nu e normal ca societatea sa te judece dupa aparente, e ca si cum, lucrand in industria online, ai uri Facebook si a refuza sa iti faci cont acolo. [...] Maine-poimaine 90% dintre oamenii cu acces la internet vor avea cont pe Facebook, indiferent daca mie sau tie ne place asta sau nu. Am putea, deci, sa le ignoram? Da. Ne permitem?” Nu. Mai bine reluam ideea ca exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le.

Un alt crez de-al meu pe care l-am regasit in cartea lui Andrei e ideea ca noi sa fim ok cu noi. “Psihologia ne invata doua lucruri esentiale pentru dezvoltarea noastra ca indivizi. Primul este ca, intr-o forma sau alta, trebuie sa fim nu neaparat centrul universului, insa punctul de la care universul nostru incepe sa existe.”

Singura mea dezamagire cu privire la aceasta carte e ca e atat de scurta (100 de pagini cu totul). Mi-ar placea ca Andrei sa mai scrie, sunt convinsa ca o sa mai scrie, ar fi pacat sa nu dea mai departe tot ce descopera/traieste/analizeaza el.

In plus fata de tot ce am scris, ii multumesc lui Andrei pentru un nou citat pe care l-am adaugat la colectia mea:

“While one person hesitates because he feels inferior, the other is busy making mistakes and becoming superior.” (Henry C.Link)

PS: Cartea o puteti descarca gratuit de aici. V-o recomand! Nu e doar o poveste despre antreprenoriat, e o carte pentru noi toti.