Duminică seara am privit acasă două filme bune: Following şi Miss Potter. Pe primul îl recomand oricui, pe cel de-al doilea îl recomand mai ales doamnelor visătoare. 🙂 Following n-are actori cunoscuţi, Miss Potter îi are pe Renée Zellweger, Ewan McGregor şi simpatica Emily Watson pe care abia aştept să o văd anul acesta în Anna Karenina, în producţia lui Joe Wright.

Aseară am fost la cinema ca să privesc în avanpremieră „Calul de luptă” (War Horse) şi am zâmbit când am revăzut-o pe Emily Watson în rolul unei mame docile, o femeie care împarte atât bucuriile, cât şi supărările cu soţul ei Ted Narracott. (Peter Mullan)

Am pătruns imediat în universul lui Spielberg, cu peisaje superbe din Dartmoor, o zonă din sud-vestul UK-ului. L-am cunoscut în scurt timp pe Jeremy Irvine în rolul lui Albert Narracott. Nu-mi dau seama dacă rolul lui e mai important decât rolul calului sau invers. Apropo de cal, am citit ulterior pe imdb.com cum că 14 cai diferiţi îl joacă pe Joey. (calul lui Albert în film) Şi că acelaşi cal cu romb alb în frunte l-a jucat şi pe Seabiscuit.

Filmul e cu război (primul război mondial), dar nu e despre război. Regizorul pune tot timpul accentul pe oameni, pe reacţiile lor, pe stările transmise în situaţii cheie. Deşi mă aşteptam să privesc un film dur, trebuie să vă spun că „bidinelele” sunt întâlnite la tot pasul. Iar una dintre cele mai siropoase replici (care mie evident că mi-a plăcut) este: „I might hate you more, but I’ll never love you less.” 🙂 Cred că asta e singura bubă a filmului: s-au străduit parcă prea mult să-l facă comercial, digerabil de către toate vârstele şi toate categoriile de oameni, inserând prea multe scene dramatice. Până şi Auraş a scurs o lacrimă, l-am simţit eu, c-a stat în stânga mea.

Dacă mă întrebaţi pe mine, cea mai bună scenă din film e cea cu englezul şi cu neamţul care „fac pace” pentru o cauză nobilă. Nu vă spun mai multe detalii, ca să nu vă stric surpriza, dar cred că o să vă placă la fel de mult! „Calul de luptă” e un film frumos despre prietenie, curaj, solidaritatea de pe front şi sacrificiu, care merită văzut la cinema, pe un ecran mare; vi-l recomand! 

PS: Am uitat să vă spun despre gâscă! Calul/caii din film sunt minunaţi, dar gâsca… e o figură! Şi se pare că nu-s singura care crede aşa: gâsca are deja 100 de fani pe Facebook!