Timpul vieţii ni-i scurt
Hai sa-l facem curat
Trăiesc unii din furt
Alţi doar din ce au dat.
Sunt multe lucruri în ţara asta care nu se întâmplă aşa cum ar fi normal. Sau măcar aşa cum e normal în alte ţări care o duc mai bine ca noi din atât de multe puncte de vedere. Dintre toate, astăzi mă doare faptul că autorităţile române încă tolerează sistemul ilegal de taximetrie din aeroportul Henri Coandă! Cel mai mare aeroport al nostru ar trebui sa fie o poartă curată de intrare în ţară. Din păcate însă, asta nu se întâmplă.
OK, poate că primirea bagajelor se face rapid şi eficient, dar asta nu e totul. Unde e biroul de informaţii pentru turişti? Cum ar trebui să găsească un turist timid şi dezorientat venit din Sri Lanka ghişeul de unde se cumpără bilete pentru autobuzul expres 780 şi 783? (apropo, pe site-ul aeroportului autobuzul 780 nici măcar nu e trecut, dar luna trecută funcţiona cu siguranţă şi înclin să cred că ruta e încă valabilă) Cum îi convingem noi pe turişti să folosească serviciile aeroportului mai des şi să revină în România?
Cum le explicăm faptul că taximetriştii care trag de ei şi le iau bagajele din mână ca să se asigure că pasagerii respectivi urcă în maşina lor nu-s de bună credinţă? Cum îi convingem că există în ţara asta şi oameni care nu vor să fure totul de pe ei?
Cum facem să trecem peste cazul nefericit al japonezei Yurika Masumo şi să ne asigurăm că asta n-o să se mai întâmple curând? Că nu trebuie să mai moară nimeni ca cineva să ia măsuri?
O grămadă de întrebări şi puţine răspunsuri. Pentru început poate că ar trebui să le scriem celor din conducerea aeroportului. Nu ştiu dacă asta rezolvă ceva, dar măcar să ştie că ştim. Şi mai putem să le scriem şi celor din Ministerul Transporturilor. Poate poate. Dacă tăcem nu facem decât să fim complici.
Acest articol face parte din campania blogosferei turistice romanesti avand menirea de a trage un semnal de alarma asupra a ceea ce se intampla in Aeroportul International „Henri Coanda” Bucuresti, principala poarta de intrare in tara. Alaturi de acest articol, va invit sa cititi si alte articole publicate astazi:
Aeroportul Henri Coanda – Schimbati poarta de intrare a Romaniei!
Mafia de la Aeroportul Otopeni
Yurika Masuno, o victimă a unui întreg sistem
Yurika Masuno și aeroportul ucigaș
Porțile turistice de intrare în România – studiu de caz: Aeroportul Otopeni și Gara București Nord
The first timer’s guide to Bucharest, Romania
Aeroportul Otopeni captiv printre smenari
Evenimentele tragice se uită, soluţiile nu
Primii si ultimii pasi in Romania
Eu despre lupta împotriva lui “NU SE POATE”
Cum ajungi în siguranţă de la aeroportul Henri Coandă în Bucureşti?
Aeroportul Otopeni ne face de rusine tara – discutii turistice
Otopeni, poarta de intrare către România
Despre reguli nescrise, claritate şi aeroportul Otopeni
Aeroportul Henri Coanda Bucuresti
PS: Vă recomand încă două articole, din presă: Cât câştigă pe lună directorii de la aeroportul Otopeni şi mai ales Apropieri abjecte.
Tot ce este şi se întâmplă acolo nu este decât oglinda perfectă a ţării. Atât şi nimic mai mult. Poarta de intrare nu poate fi altfel decât casa, şi la fel de valabile sunt lucrurile şi în cazul Gării de Nord.
Ca exemplu de cât de normali suntem, a mai murit un japonez cândva într-o situaţie la fel de idioată, muşcat de câini pe la Guvern. Ai văzut să dispară haitele de câini de pe stradă? 🙂
Recunosc că m-am gândit şi eu la asta, dar n-am vrut să scriu „pe hârtie”, încă mai sper.
Din păcate nu, n-au dispărut…
Nu cred ca o sa vedem prea curand acest lucru, este la ani distanta.
Foarte bun articol, de aceea este bine ca exista companii rent a car care iti pot trimite masina sa te astepte direct la aeroport pentru a evita taximetristii.