Inspiraţia acestui articol vine de la Andressa, care realizează un mic studiu despre relaţiile începute online. Eu am mers un pic mai departe cu ideea. De fapt, sunt sigură că printre cele 121 de drafturi am şi unul de demult legat de relaţiile începute online; ştiu destule cazuri de relaţii fericite în urma unui click-click, a unei postări pe forum sau pe blog. Aşa că le las pe bloggeriţe să vă povestească cât de necunoscute sunt căile, că poate pe mine nu m-aţi crede.

„Eu mă tot informam despre ce fel de tatuaj vreau să îmi fac, ce fel de riscuri sunt, cât de tare doare și cât mai multe detalii și, pe unul dintre forumuri, am dat peste Om, posesor a trei tatuaje, și îl tot întrebam despre ale lui, îi puneam tot felul de întrebări despre tatuaje și am tot vorbit pe YM până am ajuns să vorbim despre noi.

După două luni de vorbit de net, l-am invitat la mine, în Spania, într-o mica vacanţă, timp de o saptamână, să ne cunoaştem şi au trecut 2 ani de atunci. Ne-am văzut în autogară pentru prima dată, ne-am obişnuit unul cu celălalt, ne-am îndrăgostit şi anul viitor vrem să ne căsătorim, deja avem verighetele. (am încercat să ne căsătorim vara trecută aici, în Spania, dar ne trebuiau prea multe acte, pe care nu le puteam obţine)

În mare, tatuajul meu reprezintă începutul frumoasei noastre povești de dragoste. ” (Anamaria Amariei, roscata.ro)

 

„Ufff, e muuult de povestit. Sau poate prea putin. Iniţial am fost cu fratele lui, asta când aveam 16 ani, iar băiatul mă tot suna de pe alt nr. (al fratelui, actualul soţ), iar eu am salvat nr. în telefon, pentru că nu răspundeam la nr. necunoscute. După 2 ani de la povestea asta, acelaşi telefon (deh, nu schimbam telefoanele ca în ziua de azi) am aflat că e ziua lui, şi deşi nu îl cunoşteam i-am trimis un sms, aveam eu o manie şi încă mai am: să urez tuturor „la mulţi ani”…
Mi-a mulţumit şi a continuat să îmi trimită sms-uri, am aflat ulterior că era curios cine îi trimite mesaj fără să îl cunoască.  
Am vorbit prin sms cca 6 luni până ne-am intalnit, iar de atunci suntem nedespărţiţi. Au trecut 5 ani de atunci, avem un copil minunat şi o viaţă frumoasă…” (Carmen Tobias(Ştiu, telefonul nu e online, dar n-am putut să exclud povestea asta 🙂 )

 

„L-am cunoscut într-o frumoasă seară de 16 decembrie 2010, după o zi plină de oboseală şi stres; am deschis calculatorul, am intrat pe un site de matrimoniale (auzisem multe poveşti legate de acest site de la diverse persoane care sunt şi căsătorite în acest moment) şi l-am cunoscut pe El. Am stat de vorbă tot în aceeaşi seară la telefon şi am vorbit foarte multe lucruri, de parcă ne cunoaşteam de ani de zile şi a doua zi l-am cunoscut şi live şi din acel moment nu ne-am mai despărţit nici o zi.

Au fost şi lucruri frumoase şi altele mai puţin plăcute, dar am găsit energia de a trece peste toate. Locuim în aceeasi casă din ziua în care ne-am cunoscut şi lucrurile mi s-au părut fireşti ca şi când făceau parte din normalitate. Nu mai ştiu ce să îţi spun… e prima oară când povestesc cum l-am cunoscut pe Sabin şi mai ales public…” (Sorina Vână)

„Într-o sâmbăta după-amiaza prin toamna lui 2008, Ioana cea singură visa pe blogu-i la o cutie de televizor plină cu bomboane albe, cum vazuse ea într-o reclamă. Tot atunci, străinul Liviu cel singur i-a lasat primul comentariu. Ea i-a raspuns. El i-a scris un email. Ea i-a răspuns. Apoi i-a raspuns şi el. Schimbul de mesaje a devenit tot mai rapid, practic nici unul dintre ei nu mai facea altceva decât să îl citească şi să-i scrie celuilalt. Ioana a ştiut de pe la al doilea mesaj că el e EL. Imediat în aceeaşi zi, a ştiut şi Liviu cş ea e EA. Două săptămâni şi 300 de emailuri mai tarziu, s-au şi văzut într-o librarie Diverta. El i-a dat cutia de TV plină cu bomboane albe. Peste o luna i-a dat şi un inel. Câteva luni mai târziu au făcut o nuntă alb-roşie, pe iarbă. Acum desenează împreună pereţii din camera copilei lor, ce urmează să se nasca zilele astea.
Familia noastră n-ar exista dacă n-ar fi fost internetul şi reclama cu bomboanele albe.” (Ioana Macoveiciuc, printesaurbana.ro)

Povestea Ioanei o puteţi vedea şi video, aici.

Dacă aveaţi cumva dubii, acum ştiţi sigur că există mai mult decât flirt online. Eu mai ştiu cel puţin 3 exemple concrete. Şi sunt sigură că printre cititorii mei există şi alte astfel de poveşti siropoase începute online, aşa că m-aş bucura să lăsaţi comentarii pe tema asta. 🙂