Filmul care a cucerit o planetă întreagă e din nou pe marile ecrane, chiar la comemorarea a 100 de ani de când s-a scufundat adevăratul vas Titanic. Dar de data asta, însă, e în format 3D. Din câte am citit, James Cameron n-a schimbat decât o scenă: a schimbat imaginea poziţiei exacte a stelelor de la ora 4.20 dimineaţa, de pe 15 aprilie 1912. (fusese abordat de un astronom care i-a atras atenţia că poziţia stelelor pe cer în noaptea în care s-a scufundat Titanicul era una diferită faţă de cea din film. :D)
De altfel, lista de „goofs” de pe imdb.com cuprinde mai bine de 200 de menţiuni, dar regizorul ar fi fost nebun să modifice acum scenele. Oricum, varianta asta a filmului l-a costat 18 milioane de dolari (în plus faţă de cele 200 de milioane de $ iniţiale) şi a avut nevoie de 300 de artişti şi 60 de săptămâni ca să o finalizeze.
În ceea ce mă priveşte, 3D-ul nu m-a dat pe spate, însă experienţa filmului a fost acum alta faţă de cea din anul 1997, când aveam 9 ani şi mergeam pentru prima oară la cinematograf. Mă uit în urmă şi îmi dau seama că Titanic a fost singurul film care a umplut sala de cinema în Brăila. Eu nu îmi aduc aminte niciun alt film pe care să-l fi văzut la Central sau la Bulevard (cele 2 cinematografe din Brăila pe care le-am prins şi eu) cu sala plină ochi, cu oameni stând în picioare pe margine, ca la concert, timp de 3 ore!
După Home Alone partea 1, cred că Titanic e filmul pe care l-am revăzut de cele mai multe ori. Şi aproape că mi-e jenă, dar recunosc acum că am avut poster cu Jack (Leonardo DiCaprio) pe peretele camerei mele… Şi da, am plâns de cele mai multe ori când am privit filmul. Odată am fost în sala de cinema doar cu prietena mea cea mai bună de-atunci; afară era vară, cald, te topeai pe stradă, iar în cinema am îngheţat, am ieşit de acolo strănutând şi cu şerveţelul la nas.
Iar ce pot să spun după ce am revăzut Titanic, la 15 ani de la lansare, e că filmul lui Cameron este nemuritor şi fascinant. Se explică toate cele 11 Oscar-uri câştigate.
Aşa că dacă nu aţi avut ocazia să vedeţi filmul acesta pe ecranul unui cinematograf, vă sugerez să faceţi asta acum, e ocazia perfectă. Pelicula, remasterizată digital la cea mai mare rezolutie (4K, existentă în sălile IMAX ale cinematografelor) şi convertită în format 3D, s-ar putea să vă trezească amintiri şi emoţii. Pentru mine a fost o plăcere să revăd filmul, să-mi amintesc scenele uitate, să analizez mai cu atenţie privirile personajelor…
Le mulţumesc pentru invitaţia la avanpremieră celor de la TVR2, care în fiecare lună le oferă ocazia fanilor să vadă primii în cinematografe cele mai bune filme.
cum sa plangi ma la titanic? serios acum? nu am plans nici cand aveam 9 ani, nici cand aveam 14:D in schimb mi se pare un bun barometru pentru a vedea cat de „mari” suntem:D au trcut 15 ani de cand stim filmul acesta:D
Da, si mie mi s-a parut cam mult cand am realizat ca au trecut 15 ani… Dar asta e, am plans. Eu plang destul de des la filme. Prima oara cand l-am vazut am plans serios, imi curgeau lacrimi siroaie. Apoi, fiindca stiam deja finalul, n-am mai fost la fel, dar tot aveam un nod in gat.
Ce tareee! A fost primul film pe care l-am vazut la cinema (cu mama si sora) si imediat dupa am luat caseta video; tin minte ca uneori ma uitam si de doua ori pe zi la el. Trebuie sa il vad 3D neaparat!
Ooo, da, a fost frumos! Și mie mi-a plăcut mult! Am rămas cu o amintire frumoasă. Mersi!
Traileru m-a impresionat, filmu inca nu l-am vazut.
important sunt lectiile invatate din acest film.
Mi-au lacrimat si mie putin ochii atunci cand l-am vazut prima oara :)). A fost si va ramane un film exceptional.
Mi-am adus aminte ca am facut si o poza. O ai cumva?:p
Am facut o poza? Nu-mi aduc aminte… 😀
Și eu l-am revăzut în 3D. E genial și 3D și oricum!
Mi-au dat lacrimile, din nou, deși l-am revăzut de extrem de multe ori.
E filmul meu preferat, fără discuție, iar faptul că am avut ocazia să-l văd într-o sală de cinema cu siguranță îl va face veșnic preferat.