Wings for Life World Run – cât de lung e un km?

De-a dreptul încântată, dopată cu endorfină, raportez: am reușit să alerg nici mai mult nici mai puțin de 12.62 km la Wings for Life World Run 2015. Asta în condițiile în care de la începutul anului și până sâmbăta trecută alergasem în total, cumulat, 23.1 km. Adică mai puțin de 3 ore de alergare, însumat.

În primul rând, ce este Wings for Life World Run? 

Introdus în 2014, Wings for Life World Run este un eveniment global de alergare, care anul acesta s-a desfășurat concomitent în 35 de orașe diferite de pe mapamond. Este prima competiție de alergare care nu are o linie de finiş. În locul acesteia, alergătorii sunt urmăriţi de o Maşină Oficială de Finiș, care porneşte la 30 de minute de la start, cu 15 km/h, şi îşi măreşte treptat ritmul, până când ultimele persoane de pe traseu sunt depăşite. Anul trecut, campionul global Lemawork Ketema a fost prins după cinci ore şi 78 de kilometri parcurşi. Anul acesta Lemawork Ketema din St. Pölten (Austria) a reușit să alerge 79.9 km

Cauza caritabilă

Pe lângă factorul cool, Wings for Life World Run este de fapt o cursă caritabilă. 100% din încasările obținute din înscrieri sunt direcționate către cercetarea afecțiunilor măduvei spinării. Așa se explică cover photo-urile și mesajele pe care le-ați văzut, probabil, pe paginile de Facebook ale prietenilor în ultimele săptămâni:

Wings for Life - 3 mai 2015 - Romania

Se estimează că 3.000.000 de oameni din întreaga lume se confruntă cu afecţiuni ale măduvei spinării. În fiecare an, aproximativ 130.000 de persoane sunt implicate în accidente care le afectează măduva spinării, urmate de paralizie – majoritatea persoanelor sunt victime ale unui accident rutier.

Ce-a însemnat Wings for Life World Run 2015? 

Pe 3 mai 2015, 101.280 de oameni din toată lumea au luat startul simultan. Cifrele, pe scurt: 6 continente, 35 de locații, 23 tone banane, 100.000 voluntari și 101.280 de persoane care au alergat. În total s-au strâns 4.200.000 euro, worldwide. 

Wings for Life World Run București 2015

La noi s-au alergat în total 21.500 km, de către 1.821 de alergători.

Mașina Oficială a fost condusă de Felix Baumgartner, cel care în 2012 a facut istorie în cadrul Red Bull Stratos, efectuând o săritură de la 39 km înălțime, și atingând 1,342.8 km/h în cele 4 minute și 22 de secunde în cădere liberă.

Wouter Decock (61.72 km) si Liliana Danci (45.76 km) sunt Campionii Naționali Wings for Life World Run în România! (Astfel, Bucureștiul a ieșit pe locul 4 în topul global)

wings-for-life-world-run-bucuresti-2015-start

© Mihai Stetcu / Red Bull Content Pool

Ce-a însemnat Wings for Life World Run 2015 pentru mine, personal? 

O provocare, un pariu cu mine și-o satisfacție imensă la finalul cursei.

Provocarea mi-a aruncat-o Ioana Bondrilă încă de anul trecut.

Pariul? Că pot să alerg și eu 10 km înainte ca mașina oficială să mă depășească!

personal goal

Pentru asta m-am antrenat un pic în luna aprilie, alături de Mihai Alin Baractaru, un tip mai mic decât mine și în ani și în înălțime, dar care deține recordul național la proba de Ironman, cu timpul de 9h si 30min obținut în 2010 în Naagytad, Ungaria. Am alergat inclusiv 3 km cu spatele! 🙂 Dar cum nu-mi place să alerg singură, n-am găsit motivația aceea foarte puternică de-a trage de mine și de-a urma cu conștiinciozitate programul de antrenamente propus de Mihai pentru ultimele 2 săptămâni înainte de cursă. 

Cu toate acestea, am reușit să alerg 12.62 km în 1h20′!

elena ran

Cum? Păi:

Duminică, ora 13.00: agitație, frământări, zâmbete, râsete, încălzire de grup, stretching individual, batoane proteice, aplicații de mobil care monitorizează km parcurși, discuții despre maratoane etc.

În jurul orei 14 o iau pe Ionela și ne prezentăm la start. Nu știu cum se face, dar câteva minute mai târziu apare și Dani Oțil, unul dintre ambasadorii competiției. Îl salut, el îmi răspunde cu “Nici aici nu scap de tine?” 🙂 , și-apoi… Începe!  

Încet-încet ne mișcăm, oamenii de pe margine o pozează pe Roxana Ciuhulescu și îl salută pe Dani, eu mă concentrez pe respirație și până să-mi dea seama ce se întâmplă, ajungem în dreptul panoului care marchează primul km. Ei na, pe bune? Așa mic e un km?, mă întreb.

Continui să alerg, și decid să mă țin după Dani, atât cât oi putea, fiindcă glumește încontinuu și mă binedispune, uit de durere, de febra musculară de vineri etc.

De la km 2 încolo începe să mi se pară greu.

Pe la km 3 simt că în curând n-o să mai pot ține pasul cu cei din jurul meu. Dar mă bucur să-l zăresc și pe Alex Nicolau alergând cu noi.

Km 4 nu mai vine. Mi se lungesc ochii după panoul cu km 4 (Așa de lung e un km?), trag de mine, îmi vorbesc, mă încurajez singură, în niciun caz nu renunț mai devreme de 5 km. Și-uite așa ajung, demoralizată, direct la panoul cu km 5. Pfiuu, răsuflu ușurată: ratasem un panou, nu fusese dracul chiar atât de negru. Chiar dacă simt c-o să pic lată, mă motivează alergătorii în scaune rulante care trec pe lângă mine. Îl recunosc pe George Baltă din poze.

La km 5: bairam! Apă nici prea caldă nici prea rece, Red Bull cât cuprinde, portocale, banane, dulciuri… și bude ecologice! 🙂

După punctul de alimentare simt, însă, că vine greul. Pfiuuu, mai am încă pe-atât de alergat!

La km 6 mă întreb prima oară: și dacă renunț înainte de 10, ce? O să sufăr vreo depresie? Probabil că nu, dar orgoliul nu mă va lăsa, știu prea bine.

Pe la km 7 îmi e ba cald, ba simt frig pe șira spinării, ba îmi vine să vărs. Cu chiu cu vai ajung la km 8. Wooow. I’ve made it so far! Doar că… urmează un deal.  Nu-i nimic, după deal vine Brănești, am văzut eu pe borna kilometrică. În Brănești: chef și voie bună. Tot satul e pe marginea drumului, oamenii ne aplaudă și ne încurajează, copiii bat cuba.

După 9 km îmi fac curaj și-l întreb pe un domn de lângă mine, cu ceas, de cât timp alergăm. Cică de 55′. Oaaaa, ce veste minunată! Mai am 15′ ca să parcurg ultimul kilometru. Și dacă merg îl fac. Mă relaxez.

Mă bucur de acest ultim kilometru și când zăresc panoul cu nr. 10 îmi vine să sar în sus de bucurie. Să mă opresc acum? Neah, simt că mai pot, poate alerg chiar mai mult. Hai să vedem cât duc!

Wings for Life Romania 2015 (4)

© Andrei Mosloc / Red Bull Content Pool

De la km 10 la 11 îmi clătesc ochii cu rapița de pe margine. Efectiv mă bucur de peisaj și mă gândesc că dacă aș fi avut telefonul cu mine, sigur mă opream acum să fac vreo 2 poze.

În fine, ajung la km 12 și mă evaluez: ce tare sunt! Mi-am depășit deja obiectivul cu 20%! (KPIs, raportez!)

Mai alerg un pic și aud zarvă în spate, pesemne că de data asta chiar vine mașina oficială de finiș. Las’ să vină, să mă scoată din joc, că altfel cine știe cât mai alergam din inerție. Dar tot nu mă opresc.

În cele din urmă, zăresc mașina, o văd pe Mihaela Rădulescu în dreapta lui Felix, zâmbesc la cameră ca și cum m-ar fi pozat pe mine, și mă îndrept victorioasă spre km 13, de data asta mergând și fără mustrări de conștiință.

Wings for Life Romania 2015 (3)

Acolo, la km 13, pe strada Libertății, realizez: ce noroc, ce mare nenoroc!

Wings for Life Romania 2015 (1)

© Andrei Mosloc / Red Bull Content Pool

Deci, până la urmă, cât de lung e un kilometru? 🙂



4 Responses to “Wings for Life World Run – cât de lung e un km?”

  1. Vlad says:

    R: depinde cat de multi ai lasat in urma… cu cat mai multi, cu atat mai lung 🙂

  2. Adrian Manea says:

    Bravo! Felicitări pentru efortul şi pentru ambiţia ta!

Leave a Reply

css.php