Acum un an eram în Germania, într-un oraş verde de pe malul râului Wupper. Mă plimbam pe monorai şi admiram oraşul împodobit de sărbătoare. Mă infruptam din cele expuse pe tarabele din cadrul târgurilor de Crăciun (Weihnachtsmärkte) şi contribuiam astfel la cele 2-3 kilograme în plus cu care m-am întors din Germania. Eram departe, dar nu uitasem de România şi de sărbătoarea naţională. Astăzi aştept nerăbdătoare să plec spre Pârâul Rece, la Social Media Snow Camp. Foarte aproape de casa mea se desfăşoară parada militară, iar eu nu am avut bunăvoinţa de a mă...

Am un nepot. Mihai. Are 7 ani şi iubeşte să alerge. Mult. Sunt zile în care nici eu, nici ai mei, nici fratele meu sau soţia lui nu pot ţine pasul cu el. În momentele de pauză, de altfel rare, apuc să vorbesc cu el despre diverse lucruri şi să îi povestesc câte năzbâtii făceam când eram eu mic. Îi dau idei, ştiu, dar îmi place să îi menţin pe ceilalţi din familia mea într-o formă fizică bună şi concentraţi tot timpul. Eh, într-unul dintre aceste momente voiam să îi povestesc de jocurile de care mă bucuram când eram mic, de la castelul, şotron şi până...

Am ajuns la concluzia că nu profii de la ASE sunt de vină pentru faima pe care şi-a creat-o universitatea, ci mai ales studenţii. Încă din facultate a fost aşa, dar m-am apucat să scriu acum despre asta fiindcă mă aşteptam ca la master să se mai schimbe un pic situaţia. Dar nu, studenţii – cu părere de rău, colegii mei – au rămas tot la nivelul grădiniţei. Sunt în stare să se bucure că au bătut drumul inutil până la facultate în cazul în care nu se ţine vreun seminar. Jumătatea de oră în care întârzie vreun prof e satisfăcătoare, iar dacă nu merge...

Acum două săptămâni am fost de două ori la cinema, la acelaşi film, la o diferenţă de două zile între proiecţii. Bine că m-am bazat pe o recomandare de încredere şi nu pe afişul filmului, c-aş fi ratat unul din cele mai bune filme privite anul acesta! Deci serios, nu trebuie să vă lăsaţi duşi cu zăhărelul de către afişul acestui film. Nu este nici flower-power, nici comedie romantică. ”The Help” (Culoarea sentimentelor), se bazează pe romanul cu același nume, scris de Kathryn Stockett, şi spune o poveste înduioşătoare, cu umor şi speranţă, despre puterea...

A trecut ceva timp de când l-am adus pe Tassimo acasă, dar îmi aduc aminte şi-acum încântarea colegilor mei de apartament când l-au văzut. Parcă ne luasem un cuţu mic si pufos, care cerşea mângâieli. Am încercat pe rând toate sortimentele de cafea disponibile: Jacobs Espresso, Jacobs Cappuccino, Jacobs Latte Macchiato, Jacobs Caffè Crema şi chiar şi ciocolata caldă Milka. Şi sper ca în curând să testez şi ceaiurile Twinings, cafeaua Carte Noire sau alte branduri care pe alte pieţe sunt deja prezente. Dintre toate, preferatul meu e Jacobs Latte Macchiato, ceea ce n-ar...

Serios, vreau să ştiu: ce trebuie să faci în ziua de azi ca să înveţi să te descurci binişor pe un PC? Eu nu mai ţin minte cum am învăţat exact, însă ştiu că la început am avut o pasiune pentru Paint si Microsoft Word, aşa mă jucam eu pe calculator – desenând sau scriind. Fratele meu juca Carmageddon, eu abia aşteptam să prind calculatorul ca să mai desenez ceva. Iar internet acasă am avut abia prin clasa a 8-a. Până atunci însă, mă împrietenisem tare cu mIRC-ul de la Internet Cafe şi cu proiectele făcute cu ajutorul internetului. Maică-mea însă nu stăpâneşte...

Primele castane de care-mi amintesc au fost cele mâncate în Porto, pe malul raului Douro, în 2009. Şi mi-au plăcut la nebunie, n-am cum să le uit. De-atunci mi-am promis că voi pregăti castane în fiecare toamnă. Zis şi făcut. Numai că săptămâna trecută una dintre cele mai bune prietene ale mele a cumpărat şi ea castane, şi a promis că le prepară ea. Ce nu ştia ea, însă, era faptul că aceste castane comestibile puse în cuptorul încins pot exploda. A testat pe pielea ei, ce pot să spun? A umplut o masă întreagă de miez de castane şi a stârnit zâmbetele prietenilor...

O sâmbătă însorită de toamnă era tot ce îmi doream ieri. Şi cum Anca Duma mi-a citit blogul în ultima perioadă, a băgat de seamă că am dezvoltat o nouă pasiune pentru cafea. Aşa că m-a invitat ieri dimineaţa la o cafea specială, o cafea artistică, dar şi cu un gust foarte bun. L-a mai invitat şi pe Cristi, un barman profesionist, care ne-a povestit un pic despre cafea, şi apoi ne-a arătat cum se obţin desenele în cafea. Aşa am aflat că un espresso bun este întotdeauna un espresso scurt. Şi chiar dacă n-am fi crezut, un espresso scurt conţine mai puţină cofeină...

N-am zis-o eu neapărat, ci nişte băieţi (presupun eu), care afirmă că femeile încep să preia conducerea. Azi una, mâine alta şi tot aşa. Şi adevărul e că mie-mi plac bărbaţii care gătesc. Hai, aruncaţi un ochi pe cifrele şi graficele acestea. Deci da, situaţia pare clară. Şi totuşi, zilele trecute mă uitam pe Topul Forbes 500 şi am observat în treacăt că banii ăia mulţi sunt tot la bărbaţi; dar poate n-am văzut eu bine. Cum comentaţi? (Sursa)

După cum ziceam aseară, am fost în studio la Radio Guerrilla, alături de formaţia Viţa de Vie. Pe lângă povestirea peripeţiilor lor de pe drumuri, cei doi Adrian, Cezar şi cei doi Sorin au susţinut şi un concert prezentat în direct de URSUS Evolution pe pagina lor de facebook, într-un tab dedicat. Dacă v-aţi uitat aseară la transmisiune, cred că m-aţi văzut şi pe mine în cadru, agitându-mă să-i fotografiez pe băieţi şi pe o copilă drăgălaşă a unui nene de la radio, pe care, ruşine mie, nu l-am identificat. Şi fiindcă totul s-a întâmplat într-un cadru restrâns,...