Currently Browsing: Drumetii
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Jan 26th, 2011 |
1 Comment
COCO zice că „Vremea a fost relativ bună până acum: în general nu a fost frig, temperatura n-a scăzut sub -34 grade, dar în toate zilele a bătut vântul. Frig şi vânt foarte puternic au fost numai vreo 3 zile.”
După succesul din 4 ianuarie, când Coco a finalizat ascensiunea pe Mt. Vinson – un nou record mondial de vârstă pentru România, a urmat un şir lung de zile în aşteptarea plecării către următorul obiectiv: Mt. Sidley, cel mai înalt vulcan al Antarcticii.
O serie de evenimente neprevăzute a întârziat plecarea echipei, dar dacă reuseşte şi ascensiunea pe Mt....
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii, Fotografie
Jan 21st, 2011 |
9 Comments
Nici nu mai stiu cand am auzit prima oara de lacatale iubirii, sau love padlocks, asa cum sunt ele cunoscute in lumea toata. Dar mi s-a parut o idee foarte simpatica de la bun inceput si inca imi doresc ca la un moment dat sa prind si eu un lacat frumos colorat si gravat de un astfel de gard, si sa-l las pe el sa arunce cheia.
Acest obicei de a agata lacate ale iubirii pe gardul care separa zona de pietoni de calea ferata de pe Podul Hohenzollern a fost adoptat de nemti in 2008, dar pare a fi mult mai vechi si imprumutat din China.
Foarte multe cupluri de indragostiti au agatat cate un lacat...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Jan 10th, 2011 |
14 Comments
De la Dambu Morii am pornit sambata dimineata spre Cabana Piatra Mare, cu grupul meu de prieteni pe viata legati. (Atatea drumuri, pericole multe, ne tin uniti, suntem ca fratii)
In total 22 21. Am escaladat in tihna cele 7 Scari, chiar daca la inceputul traseului ne intampina deja clasicul marcaj “Canionul este impracticabil. Folositi traseul de ocolire”.
Am ajuns pe platou cam in 3 ore, ne-am suit pe stanca, am admirat privelistea de jur-imprejur si apoi ne-am indreptat plini de energie spre cabana pazita de cainii unguresti.
Dupa cateva ore, langa soba, in sunet de chitara zdranganita:
“Dragilor,...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Dec 22nd, 2010 |
No Comments
N-am mai scris de cateva zile pe blogul meu. Chiar asteptam ceva despre care sa scriu cu entuziasm si am gasit acum zece minute subiectul. Tocmai am aflat ca si visurile mari se implinesc
Visul acelei pustoaice care vrea sa devina cea mai tanara alpinista care urca Seven Summits si Volcanic Seven Summits se va implini!
Crina Coco Popescu va pleca în Ajunul Crăciunului spre Punta Arenas pentru a definitiva cea mai importantă expediţie a ei de până acum, „Antarctica 2010-2011”.
Crina îşi va începe anul nou urcând pe Mt. Vinson (între 1 şi 10 ianuarie 2011), apoi va duce steagul...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Dec 15th, 2010 |
13 Comments
Me and/in Germany:
Sunt prima care recunoaste ca Germania nu e asa cum ma asteptam sa o (re)gasesc. Dupa un an in care am avut statutul privilegiat de “student Erasmus”, m-am reintors aici si…am dat piept cu realitatea. Am realizat ca oricat de lunga si plina de experiente diferite ar fi perioada Erasmus, ea nu iti ofera o imagine generala sau cat de cat apropiata de cea reala asupra tarii in care esti, asupra atator altor aspecte pornind de la oameni si pana la obiceiuri, reguli, birocratie, etc. Ce am gasit aici nu e mai bine sau mai rau decat m-am asteptat… E pur si simplu …altfel,...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Dec 10th, 2010 |
No Comments
Viata e un cadou pe care merita sa il deschizi in fiecare zi pentru ca maine s-ar putea sa nu il mai primesti.
Cam la asta se rezuma viata pe care o duc aici. Asta am invatat in cele 3 luni de cand imi fac veacul aici.
De ce Burgos?
Cum mi s-a oferit sansa de a-mi da timp inainte de a face un master, mi-am luat valiza in spinare (care acum se afla sub masa din sufragerie) si am plecat in Spania, Burgos. De ce aici? Pentru ca aici ma astepta cineva. O prietena pe care o am inca dinainte de a sti cine sunt.
Ce “face” eu aici?
M-am inscris aici la cursuri de spaniola si la germana (daca tot e...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Dec 7th, 2010 |
7 Comments
Cand pleci spre Balvanyos, la inceput de decembrie, cu un troller cu floricele bleu si alb, palton bej si cizme cu talpa curata ca-ntr-o palma proaspat clatita cu apa.
Cand iti iei manusile cu blanita alba si caciula cu ciucuri albi, fara sa ai habar ca vei ateriza intr-o zona uitata de lume, intr-un colt de tara (desi, din punct de vedere geografic, esti pi șentru).
Cand iti asortezi poșeta cu caciula, manusile si cizmele mai sus mentionate.
Cand cobori din masina si te gandesti ca tot noroiul pe care-l vezi cu ochii va ajunge pe cizmele tale dragute.
Cand dai cu piciorul la o activitate in...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Dec 2nd, 2010 |
10 Comments
Romanii aveau o vorba: “Daca n-ai vazut Köln-ul, n-ai vazut Germania“. Nu pot decat sa iau de buna asta, fiindca eu n-am vazut nici macar Berlinul. Dar dintre Trier, Dortmund, Wuppertal, Düsseldorf si Köln, cred ca cel din urma e cel mai spectaculos si bun de locuit.
In afara de Catedrala Gotica pe care n-ai cum s-o ratezi nicicand, daca vizitezi Köln-ul in perioada sarbatorilor de iarna (ultima saptamana din noiembrie – 24 decembrie), e musai sa petreci cel putin 2 ore intr-un targ de Craciun, admirand toate tampeniile din lume, dar fara sa dai de kitsch-uri. Si trebuie...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Nov 30th, 2010 |
6 Comments
Am visat asa deodata, ca-ntr-o tara fermecata, muntii sunt de ciocolata si cu piscuri de-nghetata…
Asa ca am plecat la final de noiembrie spre Germania. Virgi, prietena mea, ma astepta in gara din Wuppertal, adica pe malul Wupper-ului. (de altfel, Wuppertal este orasul care se mandreste cu inventarea aspirinei, in uzinele Bayer)
Mi-am ales perioada perfecta pentru a revedea Germania, fiindca la ei deja orasele sunt impodobite cu brazi, luminite si targuri de Craciun (Weihnachtsmärkte). Si cum eu iubesc Craciunul si luna decembrie aferenta, am fost in al noualea cer. Mai ales ca am cutreierat...
Posted by
Elena Cîrîc in
Drumetii
Nov 9th, 2010 |
5 Comments
Unii oameni o duc prea bine. Ce naiba ii trebuie unui om normal sa aiba chiar asa tot ce pofteste? Sa se duca la magazin si sa isi puna problema ca nu ii trebuie o unealta speciala cu care sa apuce capacul de la borcan si ca poate sa faca asta cu un cutit, daca baga varful cutitului sub capac putin pana intra aer in borcan, ca dupa aia e usor sa il deschizi.
Daca ai unealta aia care te ajuta sa apuci capacul de la borcan, cum iti mai fortezi tu creierul sa isi faca reactiile chimice? Nu devii cu timpul o leguma, o scuza pentru ca traiesti? Dar asta inseamna ca noi, astia care nu ne permitem dracovenia...
Page 5 of 10« First«...34567...10...»Last »