Dacă aţi urmărit aseară emisiunea MasterChef, aţi aflat deja că într-o seară de martie mi-am luat prietenii şi am fost să mâncăm într-un restaurant din Drumul Taberei. Fix în acea seară erau acolo concurenţii de la MasterChef, care aveau sarcina de a găti pentru un restaurant întreg. (desigur, când am ales acel restaurant ştiam că îi vom găsi acolo pe concurenţii MasterChef, dar nu ştiam nimic despre ei, nu ştiam mai nimic despre formatul acestei emisiuni şi nu ştiam în ce etapă a emisiunii ne aflăm)

Imediat ce s-a umplut restaurantul, concurenţii au început să se agite în jurul nostru, se vedea de la o poştă că erau stresaţi, încordaţi, în criză de timp şi de alimente. Prima pe care am remarcat-o a fost Claudia Izaura, care îşi arăta emoţiile cam tare, din punctul meu de vedere. A fost drăguţă, a fost prima care a venit la masa noastră şi ne-a recomandat meniul roşu. În momentul acela noi nu ştiam că putem alege între meniul roşu şi cel albastru; situaţia s-a schimbat atunci când Andreea Moldovan a venit lângă noi, ne-a zâmbit larg cu dinţii ei albi şi ne-a “minţit frumos”. Şi-a vândut meniul într-un mare fel, am simţit o diferenţă imensă de atitudine. Ne-a convins să încercăm şi o parte din preparatele echipei albastre, deşi comandasem deja de la roşii.  Habar n-am dacă găteşte bine, dar carismă are cât îi trebuie şi încă un pic.

Despre cele două eu am crezut că sunt căpitani de echipă, fiindcă “ieşeau mereu în faţă”, dar de fapt căpitanii erau alţii, iar echipele lor aveau mult mai mulţi membri decât am cunoscut noi în seara aceea. Ceilalţi erau în bucătărie şi probabil că  sprâncenele le opreau picăturile de sudoare de pe frunte…

L-am remarcat desigur pe Chef Florin, cel mai tânăr jurat MasterChef din lume. M-a frapat vestea că are doar 24 de ani şi până n-am aflat că are o iubită mi-am făcut speranţe… ) Trecând peste asta, ceilaţi concurenţi pe care i-am reţinut au fost Flavia şi Bogdan Alexandrescu, săritori şi ei. Dar tot Andreea mi-a rămas în minte, fără să ştiu că e soţia lui DJ Optick, fără să ştiu că avea aceleaşi replici la toate mesele, fără să ştiu că mereu găseşte scuza potrivită.

Una peste alta, experienţa mea “din platou” a fost altfel decât ce-am văzut în emisiunea de-aseară. Am râs incredibil de mult, m-am simţit extraordinar acolo, dar preparatele n-au fost chiar atât de gustoase pe cât arată. De fapt, pe mine m-au deranjat cartofii prăjiţi. Comandasem ceva pe pat de legume şi am primit o porţie mică de cartofi prăjiţi. Cartofi prăjiţi la MasterChef, serios? Când i-am întrebat ce s-a întâmplat cu legumele gătite mi-au povestit pe scurt că au întâmpinat nişte probleme în bucătărie, că au avut pană de curent electric, că au fost nevoiţi să improvizeze etc. Nu ştiam că ei au fost la cumpărături, că au avut un buget, că trebuie să iasă pe plus etc.

Oricum, dacă e să fiu sinceră, îi învidiez pe toţi cei care au ajuns până aici la MasterChef, pe ei şi pe familiile/prietenii lor. Îmi imaginez că se mănâncă bine în ograda lor.

PS: Pentru poze îi mulţumesc frumos lui Victor!

Continuăm cu live bloggingul din Cantonament 3.0:

Cristi Mărgărit, de la GetFit.ro, ne va vorbi despre nutriţie.

Modul sănătos de viaţă (triunghiul de aur): 

• Sport, activitate fizică moderată
• Nutriţie individualizată
• Odihnă, relaxare, controlul stresului

Sportul este industria sănătăţii. Industria farmaceutică tratează boala. (vorba aia, tratezi cauza sau efectul?)

Cristi zice că într-adevăr cafeaua deshidratează. (apropo de articolul meu de aici şi de comentariile de atunci)

Paharul de vin la masă e bun, dar trebuie să rămânem la un pahar.

De ce mâncăm atât de multă carne? Cristi n-ar interzice de tot consumul de carne, dar zice că 50g de carne ne sunt suficiente la o masă.

Problema cu proteinele lipsă la vegetarieni e depăşită. Există sportivi de performanţă care sunt vegetarieni. (iar Steven van Groningen pe care l-am ascultat ieri poate să confirme acest lucru, el însuşi fiind vegetarian)

 Trebuie să excludem: 

• zahăr şi produse care îl conţin;
• cereale procesate şi făinoase (coaja de pâine, de ex.);
• grăsimi denaturate (trans, oxidate);
• carne procesată (mezeluri)
• soia (nu se referă la soia fermentată tradiţional, supa miso, tofu, sosul de soia etc., ci la proteina texturată de soia care se găseşte ascunsă în mezeluri, pâine, lactate)

Lui Cristi i-a luat 6 ani de zile să realizeze faptul că lui laptele îi face rău. (deşi studia acest lucru zi de zi şi toate faptele îl conduceau la asta, el refuza să creadă) Mie mi se pare imposibil să renunţ la lapte, îmi place prea mult.

Glutenul e neurotoxic. (dacă mâncam o felie de pâine pe săptămână sau grâu încolţit e altceva, dar cei mai mulţi oameni mănâncă foarte multă pâine)

Întrebare din public: cum te-ai imunizat la mirosul ăla de grătar bine făcut?

Alimentele procesate sunt:

• ieftin de produs, scumpe la raft
• uşor de transportat
• bogate în sare, zahăr
• bogate în aditivi
• dau dependenţă
• pretind beneficii false pentru sănătate
• marketate agresiv

Nootropicele ajută funcţionarea creierului.

Alcoolul este toxic pentru majoritatea ţesuturilor. Blochează arderea grăsimilor. Deshidratează (multe procese sunt perturbate).

Cristi susţine că zahărul e otravă, dar nici mierea nu e neapărat ceva sănătos.

Totul e să te informezi pe cont propriu. Mâncarea trebuie să reprezinte un subiect de interes, trebuie să citim etichetele cu atenţie, să alocăm timp informării. Vei economisi timpul petrecut la doctor.

Concluzii? Planificare, atenţie, sport, învăţare, mâncare sănătoasă!  ”Arăţi bine şi te simţi bine!”

Cristi ne recomandă articolul acesta de pe blogul său: argumentul “bunica”. Iar eu sunt curioasă să citesc mai multe şi despre otrăvurile vegetale.

Începe Chinezu prezentarea lui, care va demonta tot ce-a zis Cristi Mărgărit şi ne va convinge că berea e un aliment bun.

Acum, la modul serios, Cristi China va vorbi despre sportlocal.ro. Ne recomandă să ducem sportul de masă la un alt nivel şi să vorbim despre asta.

Şi-acum ne vorbeşte Doru Panaitescu despre una dintre pasiunile lui – birdwatching-ul şi cum s-a apucat el de ornitologie. De fapt încearcă să ne convingă să avem, fiecare din noi, mai mult de o pasiune. 

În opinia lui un hobby este o activitate care îţi aduce foarte multă plăcere, pentru care cheltuieşti foarte mulţi bani, dar după care nu-ţi pare niciodată rău.

Prima lui pasiune a fost speologia. (s-a apucat în anul 2000, pe vremea când era un cocalar ) Apoi, fiindcă tot şi-a cumpărat primul lui costum de neopren, a ajuns şi la sporturile de apă (rafting, canyoning, scufundări etc.). Văzând păsări pe marginea drumului s-a apucat şi de ornitologie, fotografia a venit şi ea natural.

Cred că Doru poate convinge pe oricine să-şi cultive o pasiune. Daca vreţi să vă convingeţi de asta, contactaţi-l sau urmăriţi-i blogul.

Iar dacă vreţi încă un exemplu că oricine poate participa la un concurs şi poate deveni dintr-un sedentar într-un sportiv activ, ascultaţi-l pe Vlad Dulea. Puteţi începe cu acest articol al lui, despre participarea sa la competiţia de la Gârboavele, unde a avut un rezultat…memorabil.

Cam atât de aici, vă multumesc pentru atenţie. Mai jos sunt câteva poze de ieri, din tura cu bicicletele pe drumul cu noroi şi urme de zăpadă şi gheaţă.

Le mulţumim mult partenerilor: Alex, de la Aventuria (care mi-a dat bicicleta cu care m-am plimbat), Oana de la cofetaria Armand pentru surpriza dulce, Cristi Margărit de la GetFit, Staropramen, Lucian de la Alfredo foods, Dragoş de la Grafica Tipar, Asociaţia Bucharest Running Club, Powerbar, Cube, suplimente.ro,  SmartAtletic şi pasiunea.eu+Casa Bunicii! Mulţumim pentru un weekend motivaţional.

Pe lângă alergări, cântăriri şi ciclism, în Cantonament 3.0 mai avem şi dezbateri.

Vlad Stoica a început pe la 10.30 să ne prezinte ce-i cu SmartAtletic. (suntem live şi pe http://www.ustream.tv/channel/cantonament3-0)

A început cu o poză de la Cupa Păcii de-acum…mulţi ani, când sportivii din blocul comunist nu aveau voie să treacă la profesionişti. Pe primul loc s-a clasat atunci un olandez, pe locul II fiind tatăl lui (Ioan Stoica, recunoscut pentru al doilea record mondial la proba contra timp şi pentru faptul că a fost 10 ani de zile antrenorul lotului de ciclism al României). Ei împreună au fondat în 2004 asociaţia Club Sportiv SmartAtletic; motivaţia lor a fost să ajute câţiva sportivi. Au organizat până acum 20 de evenimente de sport de masă. Viziunea lor: sportul este pentru toată lumea. În 2009 li s-a alăturat Bogdan Antohe, cel care m-a convins pe mine să particip la triatlonul de anul trecut de la Mamaia. (Mulţumesc!)

Ne-a prezentat calendarul de evenimente pentru 2012: ne aşteaptă 9 evenimente sportive, fiindcă unul a avut deja loc pe 3 martie (Triathlon Winter Challenge).

Pe 19 mai, în premieră, vor organiza un triathlon pentru companii (Company TriChallenge). (înot – 35om, bicicletă 16 km, alergare 5 km) Oana Brătilă a întrebat dacă se acceptă şi PFA.

Pe 3 iunie se va organiza Half Marathon, o punte de legătură între primăvară şi toamnă (7 octombrie - Bucharest  International Marathon 2012). De la Valeria Răcilă am aflat motivaţia din spatele acestui eveniment: “Ideea a fost că ne-au rămas nişte tricouri de anul trecut.” )  Acesta va fi un eveniment pentru toată lumea, va exista şi o cursă populară de 4 km.

Pe 1 iulie e Footbal Cup 2012, unde vor participa 16 echipe din industria auto, o echipă de jurnalişti şi o echipă de bloggeri.

Pe 23 iulie vor organiza cel mai mare festival sportiv din Bucureşti (“Mişcarea face bine“).

Pe 4 august – Aqua Challenge, cu o probă de 5 km de înot!

Evenimentul verii va fi Triathlon Challenge, care va fi mutat în Bucureşti, pe 25 august. (aşteaptă peste 1000 de participanţi, au primit deja aprobarea pentru traseu, startul va fi de la pontonul din Herăstrău) (înot 1.5 km/750m, bicicletă aproximativ 36.8 km/22km, alergare 10km/5km; încă n-au hotărât dacă vor introduce ştafeta şi pentru proba olimpică) S-a pus întrebarea calităţii apei din Herăstrau, dar cică e ok, au făcut teste pentru asta.  (Doru Panaitescu a completat că a văzut acolo raţă mandarin, care trăieşte în apă curată) Taxa de participare va fi de 35 de euro. Categoriile de vârstă vor fi din 5 în 5 ani.

Cu ocazia asta am aflat că la cel mai mare triatlon din lume (13.000 participanţi), cel de la Londra, se înoată în Tamisa.

La Cernica, pe 22 septembrie, vor face primul maraton de mountain bike, în circuit cu 3 sau 4 ture (inedit). (Cernica MTB Challenge) (categorii: familly, ştafetă, copii, ciclocros=bicicletă care arată ca o bicicletă de şosea, cu sistem de frânare ca la MTB, cu roţi ceva mai groase, dar nu chiar ca un MTB) Taxa de participare: 60 lei, aproximativ 50-60 km.

Urmează Şerban Ciuşcă, reprezentantul pasiunea.eu (“Eu susţin Ziua Naţională a pasiunilor”), care vorbeşte despre 3 etape diferite:

45 de ani inainte de revoluţie – aveam o problemă cu banii şi cu informaţiile;

20 de ani după revoluţie – aveam o problemă cu timpul;

22 de ani după revoluţie – oamenii conştientizează ca valorea nu-i acelaşi lucru cu valoarea financiară.

Mesajul: Ai o pasiune? Alocă-i mai mult timp! 

Ai avut o pasiune? Redescoper-o! 

Nu ai o pasiune? Găseşte-ţi-o! E în tine! Vei începe să trăieşti. (în momentul în care îţi descoperi pasiunea începi cu adevărat să trăieşti!) 

Pasiune

= Hobby

= Atitudine în carieră (Dacă faci ceea ce-ţi place şi cineva te şi plăteşte pentru asta, eşti cel mai fericit!)

= Vocaţie la copii (să identificăm pasiunile copiilor, să mergem pe ideea de vocaţie)

Pasionat = cel care nu (numai) se uită

 Ziua Naţionala a pasiunilor -> pe 21 septembrie anul acesta va fi a 4-a ediţie. (vor să obţină zi liberă legală cu ocazia aceasta)

Must see: http://www.youtube.com/watch?v=MxgUOchG9iE

Am văzut lista de evenimente pasiunea.eu: peste jumătate sunt într-adevăr sportive. (Au făcut o listă scurtă de 20 de pasiuni care adună cam 80% din pasionaţi)

La pensiunea Casa Bunicii (Predeal), aici unde suntem şi noi cazaţi, se fac ateliere de pasiuni, de gătit etc.

Sună bine! 

Continuăm cu Steven Van Groningen – blogging banker, aşa cum se descrie el pe blog. Prima lui pasiune e Valeria Răcilă Van Groningen (canotoare din România laureată cu aur la Los Angeles 1984), pe care a cunoscut-o în 1982 şi nu s-a mulţumit doar s-o fotografieze. (awww! )

“Cât de frumos e să dormi bine!”

RT @make2000: oricine e capabil sa termine un traseu de Iron Man are eternul meu respect http://t.co/xuw8Iqky #cantonament

Steven ne-a spus că pentru proba de bicicletă s-a antrenat zilnic câte 3 ore în casă, nu pe stradă, ca să evite pericolul. (doar la început se antrena pe stradă) (Ştiţi că are 7 biciclete de stradă, da? Şi ştiu eu că are şi un Brompton printre ele. ) Vă întrebaţi poate cum de are timp pentru toate astea? (e totuşi preşedintele Raiffeisen Bank…) Nu se uită la televizor. Deloc.

Jesus, există şi Deca Ironman!!! Make a rămas la propriu cu gura căscată, Mihai Teodorescu şi Vali Bosioc sunt şi ei impresionaţi de ce ne povesteşte Steven. Şi la final dânsul recomandă oricui să facă un IronMan. Dar trebuie făcut într-un mod responsabil. (de exemplu cu un coach şi neaparat cu vizite medicale regulate) Şi crede că fizic sunt foarte puţini oameni pe planetă care nu sunt în stare să facă asta.

RT @zdeto: Cand aud povestile despre ironman la #cantonament realizez cat de insignifiant sunt, ca-mi dau duhul dupa 4km de alergare…

Steven mărturiseşte că îi e greu să-şi păstreze un echilibru tot timpul, dar revine mereu la sport şi crede într-un stil de viaţă sănătos.

N-ai cum să nu-l apreciezi! (concluzia mea personală)

@chinezu zice că la anu’ face şi el un triathlon, s-a enervat! Watch out!

Mergi pe o stradă. Cosmopolită. Straniu familiară. Cu miros de mare, de scorţişoară sau de cerneală. Trecătorii par manieraţi. Nonconformişti. Plini de umor. Ai căutat mereu strada asta. Paralelă cu modele. Perpendiculară pe modern. Nouă. Efervescentă. De tradiţie bună. Cu seraiuri, palazzo-uri şi hamace. Cu zgârie-nori şi arcade. Cu clădiri invizibile. O stradă care se construieşte pe măsură ce ţi-o imaginezi. 

Pe o astfel de stradă ne-am plimbat şi noi azi în Centrul Vechi, legaţi unii de ceilalţi cu o bandă albastră. Trebuia să fim 8 în echipă, dar Chaika a fost muşcată de un câine, iar Dan nu a mai putut ajunge. Scopul nostru era să îndeplinim primii cele 10 cerinţe unice de mai jos:

1. Adu literele F, U şi I.
2. Găseşte orice obiect care crezi că ar putea aparţine unui trib indie.
3. Fă o poză de grup în care toţi membrii echipei să fie surprinşi sus, în aer.
4. Convinge o persoană să cumpere romanul Cevengur. Preţul îl fixezi tu. Fotografiază momentul.
5. Intră pe Facebook şi scrie pe Wall-ul tău sau al unuia dintre participanţi un catren cu rimă împerecheată care să conţină cuvintele “Strada Fictiunii”. Nu uita să pui tag @Strada Fictiunii.  (Azi la Strada Fictiunii/ Am alergat ca nebunii/ Centrul Vechi l-am luat la pas/ Pe oameni i-am dus de nas.)
6. Adu cifra 12.   (cifra? )
7. Intră într-un butic şi convinge vânzătorul să îţi dea un pachet de cărţi de joc fără să îl plăteşti.
8. Adu un obiect de culoare albastră.
9. Adu un cleşte de prins rufe.
10. Adu o pană de pasăre.

Ne-am distrat pe cinste. N-am terminat primii, ba chiar recunosc cu jenă că am ajuns ultimii. Dar ne-am distrat. Cel mai greu ne-a fost să facem rost de un cleşte de rufe. Ne-am gândit că trebuie să mergem la cei care locuiesc în centrul vechi, dar ne era greu să urcăm efectiv la ei. Iar la balcoane nu era nimeni. La un moment dat am dat peste un balcon plin cu rufe puse la uscat, la etajul 2. Ne uitam ca vulpea la strugurii acri.

Până la urmă am întâlnit o doamnă care tocmai intra în curtea interioară a casei ei. I-am explicat situaţia şi ne-a promis că ne aruncă un cleşte de la balcon. L-am aşteptat în linie, ca la ţară-ţară-vrem-ostaşi cleşte.

Cei mai amabili au fost cei de pe strada Covaci, de la barul “1974 Niste domni si fiii”, unde Vlad Gorneanu, solistul de la ZOB, juca remmy cu nişte străini. S-au oferit să ne ajute.

Amabil a fost şi domnul de la buticul de pe Lipscani colţ cu calea Victoriei (Scampolo), care ne-a dat cărţile de joc pe gratis, numai să plecăm din magazin, de teamă că-i speriem clienţii, probabil.

Greu ne-a fost şi să vindem cartea. Deşi le-am explicat trecătorilor că-i un roman valoros, că se lansează azi, că el costă 35 de lei dar că noi îl dăm mai ieftin, n-am primit tocmai entuziasm drept feedback. Până la urmă l-am vândut cu 5 lei unor cântăreţi de jazz.

Deci ne-am distrat. Am evitat toţi stâlpii, ne-am încâlcit de câteva ori în banda albastră care ne lega, dar am finalizat cursa în timp util. Când ne-am întors la Godot (de unde plecaserăm), celelalte echipe erau deja acolo. (echipele conduse de Toma Nicolau, Raluca Popa şi Alex Tunaru) Câştigătorii Scavengers Hunt-ului (din echipa lui Toma) au pregătit (şi cu ajutorul nostru) vizualul de mai jos, care va reprezenta colecţia Strada Ficţiunii timp de un an.

Apoi, de la 18.00, am asistat la lansarea oficială a romanului de mai sus – Cevengur, scris de Andrei Platonov. Au participat Maria Coman (realizator Antena 3), Antoaneta Olteanu (profesor universitar), Costi Rogozanu (critic), Ovidiu Simonca (jurnalist),Viorel Zaicu (Director editorial Grupul Editorial ALL) şi Mario Demezzo (Vicepreşedinte Grupul Editorial ALL). Iar actorul Vlad Logigan a citit două fragmente din roman.

Toată nebunia s-a încheiat pe muzica lui Dan Teodorescu (Taxi). Eu a trebuit să plec mai repede, dar am avut satisfacţia că ne-am jucat frumos. Iar Iuliana, din echipa mea, a câştigat marele premiu, bicicleta oferită de Biciclop. A făcut troc cu e-reader-ul Evo Book oferit de Evolio.

Mulţumim Alex Nastase pentru poze!

Ziua de luni e perfectă pentru a lansa o provocare! Vă provoc şi vă rog să mă ajutaţi în îndeplinirea unei misiuni!

Miercuri se împlineşte un an de la lansarea colecţiei ”Strada Ficţiunii”, iar grupul editorial ALL ne-a convocat la un Scavengers Hunt! 

Despre ce este vorba?

Pe 28 martie, începând cu ora 16.30, ne întâlnim în Centrul Vechi al Bucureştiului, în faţă la Godot Café-Teatru. Vom fi 4 echipe, a câte 5-8 membri fiecare, iar eu vă invit să faceţi parte din echipa mea! 

Participanţii vor fi recompensaţi cu câte un pachet de cinci cărţi din Strada Ficţiunii, un cod de reducere de 30% la toată colecţia de pe www.all.ro pentru un an de zile şi vor intra în tombola cu premii: o bicicletă de la Biciclop, două tablete Evo Tab2 şi 3 e-readere Evo Book, oferite de cei de la Evolio.

Vom fi legaţi unii de alţii, vom primi o listă de taskuri şi vom avea o oră la dispoziţie să le îndeplinim. Echipa care va îndeplini toate taskurile va fi declarată câştigătoare  şi va contribui la realizarea noului vizual al colecţiei Strada Ficţiunii. (acesta va fi rezultatul final)

Acum, să vedem: cine vrea să facă parte din echipa mea? Ca să mă convingeţi aş vrea să-mi povestiţi (până marţi la 12 am) într-un comentariu care-i punctul vostru forte de care echipa mea ar avea nevoie ca să câştige acest Scavenger Hunt! Pe scurt, care-i valoarea voastră, cum trataţi competiţiile, în ce constă spiritul de aventurier etc. Iar odată ce vom avea echipa închegată, eu vă promit că ne vom juca frumos miercuri!

În aceeaşi zi, începând cu ora 18.00, la Godot Café-Teatru va avea loc lansarea romanului Cevengur, de Andrei Platonov. Vor participa: Maria Coman (realizator Antena 3), Antoaneta Olteanu (traducător), Costi Rogozanu (critic), Ovidiu Simonca (jurnalist), Viorel Zaicu (Director editorial) şi Mario Demezzo (Vicepreşedinte Grupul Editorial ALL). Actorul Vlad Logigan va citi un fragment din roman.

La ora 18.30 va fi dezvăluit noul vizual realizat de echipa câştigătoare (adică noi ). Această imagine nou creată din elementele aduse de noi, prin îndeplinirea taskurilor, va fi folosită ulterior de Editura ALLFA în materialele de promovare a colecţiei Strada Ficţiunii. Evenimentul va fi urmat de un recital susţinut de Dan Teodorescu (Taxi).

(foto)

 LE: Vor merge alături de mine: Mihai (fmro.ro), Jules, Anca Duma, Ioana, Chaika, Dan, Miruna Grama. Abia aştept!

În urma televotului de-aseară, pe primele trei locuri s-au clasat: Mandinga (12 puncte), Cătălin Josan (10 puncte) şi Ioana Anuţa (8 puncte). Electric Fence au avut doar 7 puncte din partea publicului şi chiar dacă juriul i-a votat mai mult pe ei, la final câştigatori sunt cei de la Mandinga. Ei vor participa la semifinala de pe 22 mai 2012, şi sperăm că ne vor reprezenta şi-n finala de pe 26 mai 2012.

Mi-a fost destul de greu să urmăresc tot ce s-a întâmplat pe scenă (practic, am ratat partea cea mai importantă a competiţiei), dar am surprins alte aspecte în Camera Verde, în cabinele de machiaj, pe holuri… Va invit să revedeţi articolul de aseară şi pozele.

Eu aveam 3 favoriţi: Electric Fence, T&L şi Mandinga. Pe toţi îi văzusem cântând live mai mult de 3 piese. T&L nu ştiu de ce nu prinde la public, Larisa are o voce absolut superbă iar Gabriel, nigerianul, face o figură frumoasă alături de ea. Electric Fence au o doză consistentă de bun simţ, sunt plini de energie pe scenă şi reuşesc să transmită asta de fiecare dată, iar Mandinga atrage atenţia prin multiculturalism şi prin mixul de sunete. Dacă aş fi ales eu, aş fi vrut să meargă Electric Fence la Baku, cred că piesa lor ar fi atras atenţia mai mult. Da, e o melodie în ţigănească, cu versuri simple, şi ce dacă? “Ai se eu te pego” e o melodie stupidă, cu versuri de toată jena, dar care a prins extraordinar de bine datorită sunetelor şi sentimentului transmis. Iar versurile de la “Şun-ta” nici nu se compară cu “Ai se eu te pego”; textier a fost actorul Aurel Sorin Sandu, apropo.

Nu pot să spun că-mi pare extrem de rău fiindcă a câştigat Mandinga. Le doresc succes, eu chiar vreau ca reprezentanţii României să reuşească. Şi îmi place ce-a scris Lucian Mândruță: “N-am sa dansez niciodata pe manele la petreceri, dar in acelasi timp nu pot sa nu recunosc un lucru: Costi Ionita e talentat. Mi-a facut odata un generic de emisiune (Bazar TVR2) absolut minunat. Bravo lui daca a ajuns la Eurovision. N-am sa iubesc manelele mai mult (decat zero e greu!), dar am sa recunosc valoarea atunci cind simt c-am dat peste ea.”

Cred c-ar fi cazul să le mulţumesc celor de la TVR pentru că au avut încredere în noi, bloggerii. S-au organizat foarte bine, au avut totul pregătit pentru noi, eu am primit un Sony Vaio alb pe care l-am folosit cu uşurinţă, cu netu’ n-am avut deloc probleme. Am avut acces peste tot în baza legitimaţiei, am intrat chiar şi în camera în care doamna notar număra voturile!

A fost o experienţă plăcută, obositoare, dar plăcută. Şi ca să înţelegeţi cât de greu îmi era să urmăresc totul, şi online (blog, Facebook, twitter) şi offline (Studioul 1, Studioul 3, sala de transmisiune în direct, coridor), pot să vă zic că aseară aveam impresia că îmi invadez “fanii” de pe Twitter cu postările mele dese. În realitate, cele 42 de tweeturi pe tema Eurovision-ului au reprezentat doar o mică parte din discuţia de pe Twitter.

Şi dacă tot vorbim de prezenţa online a Eurovisionului, dincolo de transmisiunile live de pe internet (5297 de utilizatori unici din 89 de ţări) şi dincolo de blogurile pe care s-a scris în direct, s-a discutat despre concurs pe alte 225 de pagini de Facebook (în ultima lună de zile, via pro.facebrands.ro)

Iar asta este creşterea naturală a paginii de Facebook Eurovision România (via facebrands.ro):

În total au fost 1822 de fani “engaged” în discuţie (20,8%). Slăbuţ, în comparaţie cu alte emisiuni tv, dar nu mă surprinde, ştiam dinainte că transmisiunea Eurovisionului nu e cool. Iar doi dintre bloggerii oficiali de-aseară sunt printre primii 10 cei mai activi fani de pe pagina de Facebook Eurovision România. (Florin Suciu Marian, Irina Bărăgoi)

De altfel, mi se pare interesant acest tabel, care arată câţi dintre fanii activi ai paginii Eurovision au fost activi şi pe paginile concurenţilor în ultima perioadă; am selectat doar primii 5 competitori:

Acestea fiind zise, vă mulţumesc pentru atenţie şi pentru cuvintele frumoase, iar dacă aveţi întrebări, le aştept în continuare.

Soc! Camera Verde e de fapt rosie. Asta a fost primul meu gand de aici. La ora 20.00 era liniste, la 20.30 eram in direct pe http://www.tvr.ro/eurovisionromania, iar acum suntem printre concurenti, emotionati si noi.

Pe Catalin Josan il auziti deja cantand in Studioul 3, noi suntem in Studioul 1 si avem parte de mai multa popularitate decat ne doream. Mi se pare ciudat si totodata interesant ca TVR-ul acorda atata importanta bloggingului, sper sa ne ridicam la inaltimea asteptarilor.

Jurnalistii sunt si ei aici, 42 la numar, sunt curioasa cum le parem noi, niste “geeks” in spatele laptopurilor, camerelor foto si a telefoanelor destepte.

Prezentatoarea e Iulia Pârlea, am observat ca rochia ei face senzatii.

Am aflat juriul din această seară:

Dan TEODORESCU – compozitor si textier,

Mihai OGĂŞANU – compositor,

Cornel ILIE – compozitor,

Eduard CÎRCOTĂ – compozitor,

Luminiţa ANGHEL – interpret, locul 3 alaturi de trupa SISTEM la EUROVISION 2005

Liliana LEVINŢA – impresar, organizator evenimente muzicale

Dana DORIAN – critic muzical

George ZAFIU – music manager, Radio Europa FM

Catalin Josan are sustinatori activi in Camera Verde, vad pancarte cu “Da, sunt basarabean!”

Pe Ana Mardare n-am remarcat-o, momentul ei a trecut un pic neobservat din coltul meu.

De Viky Red v-a placut? Ei sunt printre favoriti, din cate am observat eu.

Iar acum ii avem pe RPK pe tv. La voi cum se vede? Noi suntem atat de aproape de concurenti, dar totusi departe, fiindca ii vedem abia cand ajung in Camera Verde, iar showul e in celalat studio.

@Deea, am obtinut autograful tau de la MANDINGA!

Hai Electric Fenceeeee! Numarul 7 sa va poarte noroc. Later edit: Electric Fence a reusit sa faca atmosfera si in Camera Verde, toata lumea e in picioare, se si danseazaaa. Da, mie imi plac, cred ca au sanse mari!

Gabriel de la T&L are “crazy eyes”, priviti poza de mai jos. Iar rochia Larisei Ciortan se asorteaza cu aceste canapele rosii din Camera Verde.

Ovidiu Anton, favoritul lui Costin Cocioaba, e ok, imi place; se aude mai bine decat primii? (mi-am dat seama abia foarte tarziu ca-l stiu de cativa ani buni, din Braila, cand canta impreuna cu cele doua “veverite” simpatice de la Happy Hour:  Alina si Madalina, din Scoala Vedetelor)

[ prietenii imi scriu pe Facebook "fa-mi cu mana, te vad acum la tv" ) ]

Miss Mary si Mandinga s-au prezentat frumos la “pupitrul oficial”, mi se pare important sa spui ceva coerent in cele 30 de secunde, si nu sa citesti un discurs obosit.

T&L au fost si ei la inaltime, cred in continuare ca lupta se da intre Electric Fence, Mandinga si T&L.

Am primit pe Facebook versurile melodiei cantate de Electric Fence, in romana, sigur sunteti curiosi! (textier a fost Aurel Sorin Sandu, actor la teatrul Masca)

Electric Fence: I-auzi

Venit, Venti…ascultati!

I-auzi! I-auzi! I-auzi!!!

Romilor, drumurile toate sunt ale voastre,

Casele le aveti in inima.

Romilor, inimile voastre bat

Pentru parintii si pentru copii vostri.

Ref.: Nimeni nu vede, cand rromul trece

Ca el, ca si un copac [singuratic], are o durere

Sufletul ii este foarte greu

Doar luna isi mai revarsa lumina asupra lui.

Romilor, drumurile toate sunt ale voastre,

Casele le aveti in inima.

Romilor, inimile voastre bat

Pentru parintii si pentru copii vostri.”

—————————————————

Am tras cu ochiul la clasament si va anunt in premiera: Mandinga a primit cele mai multe voturi prin SMS pana acum!! Ioana Anuta e pe locul 2. Electric Fence pe 3.

Gata, acum ca au fost toti pe scena, pe cine trimitem la Baku? Mandinga erau favoriti si inainte de inceputul emisiunii. Oare vor castiga? 

STOP VOT! Asta a fost…

Mandinga ne vor reprezenta la Baku, asadar! Tristi, fericiti, multumiti, frustati, cum sunteti?

Va astept intrebarile in comentarii, aici, pe twitter sau facebook!

Vestea zilei de 8 martie a fost selectarea mea ca blogger la #EurovisionRO. Aşadar, de la 19.00 voi fi astăzi în studiourile TVR şi voi încerca să… mă fac utilă.

Ştiu că românii în general nu apreciază emisiunea aşa cum ar trebui, însă 55 de ani la rând în care show-ul a fost difuzat fără întrerupere ar trebui să însemne ceva! Nu uitaţi că ABBA, Julio Iglesias şi Celine Dion au fost aplaudaţi pe scena acestei competiţii.

Aşadar, ordinea de intrare în concurs astă seară este:

1- Catalin Josan „Call my name”

2- Ana Mardare „If you find simple words to say”

3- Viky Red „If you ever feel”

4- RPK „Singura care”

5- Lucian Oros „The best a man can get”

6- Raluca Ocneanu „Time is on my side”

7- Electric Fence „Şun-ta”

8- Ovidiu Anton „I walk alone”

9- Miss Mary „Rollin’”

10- Mandinga “Zaleilah”

11- T&L „Twilight”

12- Ioana Anuţa „Girls don’t cry”

13- Tasha „Say my name”

14- Bianca Purcărea „Don’t say sorry”

15- Ana Mardare „This must be love”

Dacă vreţi să votaţi trebuie să: apelaţi 0900 16 09 XX (unde XX este numărul fiecărei piese în ordinea intrării în concurs) sau SMS la numărul 1267 cu numărul piesei preferate, tariful fiind de 0.37 E (TVA inclus). Fiecare piesă va putea fi votată de maxim 11 ori de pe un număr de telefon!

Alături de mine mai sunt invitaţi în Camera Verde şi Florin Suciu Marian, Irina Bărăgoi, Costin Cocioabă + Cristi Dorombach şi Toader Păun. Citiţi-i şi pe ei.

Deocamdată eu mă duc să-i caut prin studio pe cei de la Hotel FM (reprezentanţii României la Eurovision 2011), pe gemenii de la Jedward şi pe indonezianca Anggun, cea care îi va reprezenta anul acesta pe francezi la Baku.

Dacă aveţi întrebări, aştept comentarii! Nu uitaţi că voi posta fotografii şi pe Facebook, iar cele mai proaspete bârfe vor fi pe twitter. Pe cine pariaţi? Poll-urile spun că: T&L, Mandinga, Ioana Anuţa, Vicky Red, Cătălin Josan.

Pentru că ne place să fim admirate, să primim flori de toate formele şi culorile, să fim privite în consens, răsfăţate, complimentate şi uneori aşteptăm prea mult de la ceilalţi şi prea puţin de la noi, poate n-ar fi rău ca la începutul acestei primăveri să ne mai facem şi singure un cadou, de la noi pentru noi. Dar şi pentru ei.

Cristian Şuţu şi Radu Bădoiu ne aşteaptă din nou la Foto Union, pe str. Săgeţii nr. 6, (în perioada 1-8 martie, între 18.00-22.00), pentru Portret de Femeie – ediția 2012.  E un cadou uşor egoist, dar face bine la stima de sine. (iar şedinţa foto e gratuită, e cadoul băieţilor şi al sponsorilor)

Eu am invadat duminică noaptea studioul foto, am stat la un pahar de vorbă cu cei doi fotografi şi am minţit un pic obiectivul Nikon-ului. Zic eu c-am minţit fiindcă în afară de cadrul acesta, în celelalte pe care mi le făcuseră băieţii eram “eu serioasă”, iar în acea seară pur şi simplu nu puteam fi serioasă. (Radu a zis că eu şi când sunt tristă zâmbesc ) Aşa că la final am ales portretul acesta:

Acestea fiind zise, vă urez o primăvară plină de însemnătate!  Nu uitaţi, 1-8 martie, Foto Union!

1022. O mie douăzeci şi doi de omuleţi creativi, vizionari şi care pot gândi critic s-au adunat până acum în comunitatea RestartEdu. E o comunitate a oamenilor care pun umărul la treabă, crezând că educaţia poate fi mai bună în România. Şi că transformarea sistemului de educaţie e cel mai important proiect al generaţiei noastre. 

În RestartEdu se caută idei despre cum internetul şi aplicaţiile mobile pot ajuta învăţarea şi dezvoltarea oamenilor, fie direct fie prin facilitarea accesului la experienţe offline, oameni şi resurse de învăţare. Sâmbătă şi duminică ne-am petrecut zilele la MNAC şi am ascultat o poveste cu un Imaginarium, cu EduMagi, Spiriduşi, Oracole (Graham Attwell, Fred Garnett, Leonard Turton şi Cosmin Alexandru) şi alte personalităţi magice.

Imaginarium a fost o tabără de creaţie gândită să pregătească 70 dintre antreprenorii sociali de mâine. A fost 20% conferinţă pentru că cinci oameni  minunaţi ne-au vorbit despre tendinţe şi idei curajoase în educaţie, despre aşteptările mediului de afaceri şi despre potenţialul tehnologiei. A fost 30% o ne-conferinţă pentru că participanţii au generat idei şi apoi ne-am auto-organizat în funcţie de temele şi ideile care ne-au plăcut fiecăruia. A fost 50% atelier de creaţie pentru că am pus pe hârtie ideile generate şi le-am înscris pe platforma restartedu.ro într-o formă brută. Apoi am avut “cele 2 minute de glorie” – Pitch-ul în faţa sălii şi în faţa reprezentanţilor TechSoup. I-am putea spune şi “laborator genetic” pentru că visăm că e locul în care vom modifica, măcar puţin, ADN-ul educaţiei din România.

Eu am propus vreo 3 idei şi toate au fost validate. Apoi am prezentat una dintre idei, dar n-am mers mai departe cu ea, fiindcă nu aveam echipă şi n-am vrut să pornesc singură la drum. În plus, mi-a plăcut foarte mult ideea pe care “ne-a dăruit-o” Tudor şi cred în ea. I want to make it happen. Deocamdată se numeşte CrowdHappiness, dar mai avem multe de pus la punct. Şi feedback-ul vostru o să ne ajute. Lăsaţi-ne doar vreo câteva zile să adăugăm şi alte informaţii pe site şi revenim.

De altfel, mi-au mai plăcut şi alte proiecte: Failure planet, Flori, fete şi băieţi, educaţie sexuală pentru adolescenţi; TimeBank şi personalmarketing.ro sunt doar câteva dintre ele. Ideea e că până pe 20 martie oricine poate oferi soluţii la probleme legate de educaţie, printr-un proiect pe care să-l înscrie pe platforma restartedu.ro Va urma un hackathon (5-6 mai), apoi Gala Restart în Educaţie şi vom avea suport din partea comunităţii (specialişti, sponsori, voluntari). Să ne urăm succes!

(Foto)