Nu cred că se va supăra Cosmin Tudoran că am parafrazat versul unei melodii Cassa Loco din moment ce el a fost gazda petrecerii de aseară, despre care vreau să vă povestesc un pic.

Acum două săptămâni am primit un e-mail de la Cristina Bazavan care mă invita la o petrecere surpriză. Ştiam data petrecerii (doar mă rugase să-mi rezerv seara), ştiam locaţia (La Scena) şi hainele pe care trebuia să le port. Adică… ştiam stilul. Tema petrecerii mele a fost “Rat Pack” – o incursiune în timp a vremurilor nostalgice şi boeme cu Frank Sinatra, Sammy Davis, Dean Martin, Johnny Carson …

Petrecerea s-a dovedit fabuloasă! O petrecere 5-în-1, fiindcă în aceeaşi cladire au fost simultan 5 petreceri tematice, cu 5 DJ diferiţi. Noi am fost doamnele anilor ’60, iar pe lângă noi au mai fost Flower Powerii din anii ’70 ai lui Chinezu, afro disco anii ’80 a la Bobby Voicu, alb & negrii lui Manafu (anii ’90) si roackerii lui Victor Kapra (anii 2000).   Fiecare petrecăreţ a primit la sosire accesorii pentru ţinuta lui: noi am primit mânuşi negre, perle albe şi port-ţigaret. 

Ideea care e? Toată petrecerea asta cu teasing pe măsură a fost de fapt pentru lansarea unui nou site. zonga.ro este o platformă de streaming audio, cu conţinut 100% legal (content de la cele 4 mari case de discuri – Universal Music, Sony Music, Warner Music, EMI + altele), care momentan adună peste 1.700 ore de muzică și peste 5.800 de artiști, dar numărul acesta este în creştere. În final, crocodilu’ şef de la Trilulilu promite că pe Zonga vor fi peste 1,5 milioane de melodii din întreaga lume. Poti urmări şi tu cum evoluează upload-ul, aici.

Produsul e  acum în faza de private beta, doar 500 de oameni vor avea acces la aplicație până la lansarea oficială, din aprilie 2012. (după ce iese din private beta, veţi putea asculta muzică (legal) cu 3/5 euro pe lună)  Aşa că cele 2 invitaţii pe care vi le voi oferi acum ar trebui să vă încânte tare!

Vreau să-mi spuneţi cum vi se pare produsul, să oferiţi feedback doar pe ceea ce puteţi citi, să ma convingeţi că vreţi şi voi să-l testaţi. Până mâine la ora 12.00 voi alege 2 cititori cărora să le ofer acces gratuit timp de 6 luni de zile pe zonga.ro, aşa cum am primit şi eu aseară. Vreau să mă conving că veţi oferi feedback şi dezvoltatorilor, fiindcă au nevoie de el pentru lansarea oficială.

Bine, recunosc, v-am păcălit un pic cu titlul. Articolul acesta este de fapt despre “Performance Measurement”, dar se aplică şi în măsurarea eficienţei unei campanii în social media.

• If you don’t measure results, you can’t tell success from failure.
• If you can’t see success, you can’t reward it; and if you can’t reward success, you are probably rewarding failure.
• If you can’t recognize failure, you can’t correct it.

Te îndrepţi grăbit spre amfiteatrul în care ai examen. Dar imediat ce părăseşti scara blocului te izbesc razele de soare şi un vecin vârstnic şi docil care îţi urează să ai o zi minunată. Parcă altfel ţi se arată examenul, nu?

Chiar dacă nu e ceea ce sperai tu să fie. Publicitate şi planificare media. Într-un mediu care se schimbă de pe o zi pe alta, te-ai aştepta să înveţi strategii utilizate în domeniul creaţiei publicitare şi al planificării media din deceniul nostru. Dar cursurile au referinţe din 1970, 1952 etc. Referinţe pe care le-am căutat eu pe Google ca să-mi fac o idee despre actualitatea datelor, fiindcă negru pe alb sunt doar informaţii de genul “studiile efectuate de The Pretesting Company în 24 de reviste importante au ajuns la observaţii diferite în ceea ce priveşte…”, “Studiul Starch a cercetat conţinutul a cinci reviste pentru femei”, “un studiu a arătat că din 60 de sporturi TV prezentate în cadrul unui test…”, de parcă perioada, ţara sau eşantionul n-ar conta deloc.

Sigur, istoricul domeniului e valoros. Am aflat, de exemplu, despre precursorul fenomenul de zapping: în 1952 serviciul de supraveghere a consumului de apă din Toledo (Ohio), a făcut cunoscut faptul că în timpul difuzării serialului de succes “O iubesc pe Lucy”, transmis de unicul post de televiziune din oraş, pauzele publicitare coincideau cu o puternică diminuare a presiunii apei, datorată utilizării simultane a toaletelor. Sugestia de a corela acest fenomen cu evitarea spoturilor a fost respinsă. 25 de ani mai târziu, în timpul difuzării unor programe de succes (serialul “Rădăcini” şi filmele “Naşul” şi “Fălci”) s-au înregistrat fluctuaţii puternice ale consumului de apă ce coincideau cu pauzele publicitare. Fenomenul a fost încă o dată ignorat, fiind considerat de natură tehnică. Cumpărătorii de media, programatorii media precum şi cercetătorii au refuzat încă o dată să conştientizeze faptul că problema evitării spoturilor şi a diminuării audienţei există şi nu au aplicat nicio strategie legată de aceste aspecte, în primă fază.

Dar mi se pare ciudat să citesc că 17,9 % din zapperi sunt extrem de decişi a schimba canalele de televiziune. Când, în 1952 sau în ianuarie 2012? Unde? În UK, unde internetul a depăşit TV-ul, sau în România noastră? Însă şi mai ciudat e să citesc despre AGB Data Research cum măsoară audienţele posturilor de televiziune, în condiţiile în care de-atunci şi până azi când Kantar Media se ocupă de aceste măsurători a mai fost “la putere” şi GfK România, timp de 4 ani.

Sau despre TeleMonitor, TeleSpot, Kubik (softuri dedicate operării bazelor de date de audienţa tv), din moment ce softul de lucru cu bazele de date de audienţă a fost şi este în continuare din familia Infosys.

“Toate spoturile nou apărute au fost înregistrate pe casetele VHS şi, mai nou, pe CD.” Mai nou?!

 (foto)

“Plăcerea mea cea mai mare la prima oră a dimineţii e drumul spre birou, pe bicicletă: cu razele calde de soare în ochi, de obicei într-o rochiţă lungă şi vaporoasă, pe bicicleta mea cea galbenă, zâmbindu-le celor care vor să vadă un zâmbet.”

Fraza de mai sus îmi aparţine şi e tipărită pe fila lunii aprilie, în calendarul #SuperFete cu #obiceiurisanatoase. Mersul pe bicicletă nu e singurul obicei sănătos pe care îl am, dar m-am gandit ca în aprilie acesta va fi predominant, atunci voi avea din nou voie să o scot pe “Gălbioara” la plimbare.

Asta înseamnă ca da, s-a lansat calendarul despre care vă povesteam într-un articol anterior (joia trecută, în spațiul expozițional din magazinul F64). Iar pagina mea arată cam aşa: 

Întreg calendarul îl puteţi vedea aici, fetele sunt minunate! Dar aştept să-mi spuneţi voi cum vi se pare.

Însă mai mult decât atât, am şi eu două calendare de oferit cititorilor mei. Pe care le voi acorda în baza unor obiceiuri sănătoase enumerate de voi. Obiceiurile sănătoase nu se referă doar la sport, 2 litri de apă pe zi şi un măr verde între mese, ci şi la mintea şi sufletul nostru, pe care trebuie să le hrănim corespunzător.

Cât timp vă gândiţi voi la obiceiuri sănătoase, eu vreau să le mulţumesc încă o dată celor care au făcut posibil acest calendar: Cristi Şerb, Danone Activia, F64 Studio, Alex Conu, Marian Tănase, Gett’s şi Răzvan Baciu, care ne-a ajutat cu making of-urile. Şi desigur, celor care m-au susţinut de la bun început! Vă îmbrăţişez pe toţi şi pe fiecare în parte! (cum ar zice prietena mea Alexa)

Nu  ştiu dacă v-am mai spus vreodată, dar la un moment dat eram o mână de oameni care ne distram pe Facebook semnalând chestii pe pagina intitulată “Anomalii pe Facebook“. De la traduceri de 2 lei, la obsesii şi până la ciudăţenii. De-a lungul timpului am văzut multe, credeam că nu mă poate surprinde nimic.

Zilele trecute însă, am văzut un tip nou de “anomalie”. Mai văzusem  ”Many who like Roger Federer like this: Rafael Nadal.” sau “Many who like Mircea Eliade like this: Mircea Badea” sau “Many who like Marcus Miller like him: Marcus Miller”, dar pe asta n-o văzusem:

Printscreen-ul e de pe Wall-ul unei prietene care tocmai s-a întors dintr-o vacanţă la Peleş. Şi probabil că i-a plăcut mult statuia din piatră a lui Carol I…

Publicitatea este o activitate persuasivă complexă care ataşează bunurilor şi serviciilor ansambluri simbolice pentru a determina diverse categorii de public să le achiziţioneze, citeam eu deunăzi în cursurile pentru examenul de la “Publicitate şi planificare media”. Ignorăm faptul că despre publicitatea pe internet am fix 3 pagini în materia pentru examen.

Citind mai departe am dat despre câteva idei din cartea “Don Juan sau Pavlov. Eseu despre comunicarea publicitară”. Autorii Claude Bonnange şi Chantal Thomas amintesc acolo despre personalitatea mărcii. Cum ne definim marca în raport cu mărcile concurente? Care este personalitatea ei, care îi sunt trăsăturile de caracter, care îi sunt talentele? Graţie cărui fapt consumatorul va da atenţie mărcii atunci când aceasta va lua cuvântul şi, în acelaşi timp, îsi va aminti că a vorbit cu ea şi nu cu o altă marcă? (Consumatorii au raporturi cu mărcile aşa cum au raporturi cu persoanele umane.)

La întrebările acestea şi la cea din titlu vor încerca să răspundă cei de la Seed Consultants în perioada următoare.

Seed Consultants este o agenţie românească de branding şi design, şi pentru a doua oară lansează programul “Cel mai promiţător brand românesc”. Până pe 31 ianuarie se pot înscrie în competiţie companiile mici, medii şi mari care au în portofoliu un brand (de produs/serviciu/corporatie) românesc pe care doresc să-l relanseze sau să-l reinventeze.

După o serie de interviuri şi după ce juriul analizează aplicaţiile, în perioada 1 martie – 1 mai 2012 brandul câştigător va beneficia de expertiza Seed Consultants în dezvoltarea unui program de branding gratuit mulat pe nevoile sale. (analiza de brand, strategie de brand, redesenare identitate vizuala brand companie, serviciu sau design de ambalaj, ghid cu reguli de identitate)

Competiţia este atractivă şi miza-i mare. Aşadar, succes!

Echipa Facebrands a creat timeline-ul Facebook marcând cele mai importante evenimente legate de Facebook-ul românesc în anul precedent.

Aşa aflăm când şi care a fost recordul de mesaje postate pe wall-ul unei pagini într-o singură zi, care sunt brandurile româneşti care au depăşit pragul psihologic de 100.000 de fani şi când s-a întâmplat asta, care a fost luna în care s-a atins recordul de interacţiuni ale utilizatorilor cu paginile româneşti şi altele asemenea.

Acum avem un an nou în faţă, sunt şi eu curioasă să văd cum va evolua Facebook în România. Poate între timp vom avea şi câteva cifre despre numărul de utilizatori de GooglePlus. (vreo 30.000?)

Citind acest articol vei afla cum să alungi ghinionul în 2012! Nu este glumă!!! Citeşte mai departe!

Ghinioanele ne urmăresc continuu de caţiva ani. Sunt peste tot –  în politică, în educaţie, în pitch-uri, în dragoste şi lista poate să continue. FishingtonPost.ro a decis să ia atitudine şi să declare război ghinionului. Astfel, a lansat campania “Ciobez pentru tine”, o iniţiativă menită să alunge toate ghinioanele care ne urmăresc de câţiva ani.

Dacă şi pe tine te-a urmărit ghinionul anul acesta sau dacă pur şi simplu vrei să ai parte de şi mai mult noroc, eşti invitat azi, începând cu orele 15:00 la Gala Anti-Ghinion. Evenimentul care te va elibera de toate ghinioanele sau îţi va suplimenta norocul are loc la Planeta HamHam (str. Barbu Vacarescu, nr. 162-164). Toate sticlele, paharele, bibelourile trimise pe redacţia FishingtonPost în această saptămână (sau cele pe care le aduci azi) vor fi azi transormate în cioburi norocoase.

Spor la spart! (ghinionul, desigur)

Facebrands.ro tocmai a actualizat numărul de utilizatori de Facebook din România şi în acest moment suntem 4.161.340!  Dintre aceştia 90.55% şi-au declarat oraşul de reşedinţă. Astfel, avem o creştere cu 72% faţă de începutul anului, când în România existau doar 2.405.920 utilizatori.

Conform ultimelor date, cei mai mulţi utilizatori ai reţelei Facebook în Romania sunt în Bucureşti (1.012.380, 26,87%). Şocant, nu? Apoi, următorul oraş cu mulţi facebookişti este Cluj, cu 183.900. La mică distanţă se află Timişoara, cu 180.520, urmat de Iaşi (174.580).  Cifra de utilizatori pe oraşe si judeţe poate fi gasită aici.

Către aceşti utilizatori au fost afişate în ultimele 3 luni peste 9000 de ad-uri și au fost create pe cele 15.000 de pagini peste 5000 de tab-uri, strânse de echipa Facebrands PRO  într-un modul dedicat de Intelligence, disponibil în cadrul oricărui abonament Facebrands PRO.

Mai multe detalii: aici.

La mine-n bloc se pare că cei mai mulţi au internet de la Romtelecom, motiv pentru care reţelele sunt denumite, foarte inventiv, WPA-808F, WEP-D427, WEP-F6A3, WEP-4FfC etc.

Şi asta nici măcar nu-i o problemă aşa mare. Dar ce te faci când ajungi într-un restaurant cu pretenţii şi reţeaua lor se numeşte tot WPA-593C? Într-o zonă centrală cu încă vreo 10 WPA-uri?

Nu cred că-i mare filozofie să schimbi numele reţelei de internet. Şi sa-i schimbi şi parola aia kilometrică cu multe cifre si majuscule. 

Cum ar fi să-i dai reţelei tale un nume sugestiv, un atribut care te defineşte, ca-n exemplul de mai jos?

“Bringbeer-115” spune clar că la 115 locuiesc nişte studenţi haioşi. Spre deosebire de toţi ceilalţi studenţi dintr-un cămin de la Medicină din Cluj (acolo am făcut eu screenshot-ul ăsta) care beau bere, ăstia de la 115 au şi simţul umorului.

Aşa că fă bine şi denumeşte-ţi şi tu conexiunea la internet într-un mod care să te definească.

De exemplu, McDonald’s ar putea sa zică “i’m lovin’ it” (ţi-ar creşte un pic apetitul?)

Trenta Pizza, dacă ar avea şi restaurant, ar putea să-i zică “LivramPizzaOriundeInBucuresti”. (oricum, au oferte take away, deci clienţilor care aleg să îi viziteze le pot oferi o conexiune wireless de internet, pentru alea 15 minute în care aşteaptă să fie pizza gata)

Hard Rock Cafe ar putea să-şi promoveze periodic următorul concert prin intermediul reţelei lor. Spre exemplu:  ”17dec:Dalma&theVagabondsLIVE“.

La Tortilla ar putea să meargă pe ceva de genul “10TipurideBurrito” sau “10TipuriDeQuesadilla”

Caru’ cu Bere ar putea să promoveze “Gustul de altădată”.

“1001 Nopţi” s-ar putea gândi să-şi promoveze meniul zilei: “Meniul zilei: 19,99 lei”

Sper că aţi prins ideea. Iar parola în niciun caz nu trebuie să fie F738G D2J30 N749D W2Y4S. Alegeţi ceva memorabil, ceva uşor de reţinut (dar nu uşor de ghicit dacă vreţi s-o păstraţi doar pentru clienţii voştri). Să mai zic şi că ospătarii ar trebui să ştie din prima parola, fără să întrebe managerul dacă funcţionează wireless-ul?