Natura, destinul, zeii si Alah, cu totii au complotat astazi impotriva mea. Mai intai am primit mail de la o prietena care ma intreba “master la ASE sau la SNSPA?”. Apoi a postat Sorin Tudor un articol pe pr365.ro in care ridica intrebari cu privire la facultatile de comunicare: “Mai pot fi privite facultățile de comunicare ca „o investiție în viitor”?  [...] Lumea se schimbă. Facultățile de comunicare, încotro?” Apoi am primit de la o alta prietena link catre melodia de mai jos, cu specificatia sa ascult versurile cu atentie: Asadar, cine sunt...

Sa zicem ca sunt in sesiune. Asadar, studiez. Printre studiile mele de astazi, am gasit un exemplu simpatic pentru a ilustra teoria jocurilor( pe o piata de oligopol ). Imi cer scuze, dar este in engleza si nu intentionez sa-l traduc. Daca nu va intereseaza subiectul, dati click aici si ascultati o melodie faina. As every student knows, the way to learn something is to copy the relevant article and then to absorb it through osmosis. As a result, copy shops often spring up near colleges. In the early 1970s, four firms in the Harvard Square area of Cambridge, Massachusetts, satisfied...

Fiindca tot suntem la inceput de drum ( an nou ), e un moment bun sa aflam cum ne raportam la noi insine si cum ne raportam la ceilalti. Asadar, ii invit pe cei care ma cunosc sa aleaga 5-6 cuvinte pe care le asociaza cu mine. Linkul este acesta. Charles Handy calls this concept the Johari House with four rooms. Room 1 is the part of ourselves that we see and others see. Room 2 is the aspect that others see but we are not aware of. Room 3 is the most mysterious room in that the unconscious or subconscious bit of us is seen by neither ourselves nor others. Room 4 is our private space,...

Da, stiu, romanii care merg in strainatate de obicei se feresc sa spuna ca sunt romani, dar uneori se intampla sa mai intalnesti si straini care ne-au vizitat tara si care abia asteapta sa povesteasca despre cat de bine s-au simtit in Romania. Mai intai am cunoscut o tipa la facultate care va merge in semestrul 2 cu Erasmus la ASE. Apoi am cunoscut la un alt curs un portughez care a fost deja cu Erasmus si i-a placut foarte mult in Bucuresti. Iar in Lisabona l-am cunoscut pe José, care a fost voluntar timp de 9 luni de zile la fundatia “Noi Orizonturi”. Lui i-a placut mult...

In ianuarie am revenit la scrisul pe blog, desi la inceput n-am fost prea activa, probabil datorita sesiunii din iarna. Am mers atunci la Laser Tag, desi cunosteam doar vreo 3 oameni; dar i-am intalnit pe Ciops, Etherfast, Gabi Macovei, Sorin Rusi, Lucian Marin, Ionut Bunescu, Cabral(?). In februarie am mers cu o parte din gasca ASER in Amsterdam, iar la intoarcere am intrat in paine cu proiectele( Job&Intern Days, Asertiunea, Akademics, Changemakers, etc ) In martie am scris Stirile mele de la ora 17.00. Uitandu-ma acum pe acest articol am inteles cand s-a produs declicul meu pentru...

A scris ieri Cabral despre vienezi la rascruce de ani si a completat articolul cu niscaiva poze ce infatiseaza miracolul austriac. Costin a completat azi cu un articol in stilul sau specific. Pe buna dreptate, credeai ca numai in Romania se intampla toate alea naspa? Uite cum arata o singura straduta din centrul Lisabonei pe 1 ianuarie: Si uite cum arata si faimoasa( de altfel superba) Plaça de Catalunya din Barcelona, surprinsa de Adela in noaptea de Anul Nou: (Sursa thumbnail)

Sfarsitul de an a fost exact cum speram eu sa fie: imprevizibil. Simteam ca mai am nevoie de ceva pentru a incheia anul asa cum vreau eu si exact de asta am avut parte. In noaptea de 29 decembrie n-am apucat sa mai dorm. Pe 30 decembrie, la 6.00 dimineata eu si inca 16 oameni plecam cu autocarul din Bragança, spre cea mai vestica dintre capitalele Europei. Da, ne-a plouat mult.(a fost prima oara in viata mea cand am avut umbrela la purtator) Dar nimic nu m-a oprit sa cutreier Lisabona & Sintra dupa bunul plac, nici noptile nedormite, nici ploaia, nici componenta haotica a grupului. Trei...

31 decembrie 2009, Lisabona, statia de metrou Cais do Sodre, ~ ora 19.00. 11 studenti Erasmus, toti fericiti (mai ales datorita sticlelor de bautura suc de mere nedesfacute inca), se apuca sa cante. Sa cante “happy birthday”. To whom? TO ME!! A fost o senzatie fantastica, cam greu de descris in cuvinte, fiindca de jur imprejur erau foarte multi oameni (toti cumparatorii intarziati care ieseau din supermarketul “Pingo Doce”), iar ei imi cantau cat puteau de tare “la multi ani”. In jurul meu era un cerc, de oameni pe care in urma cu 3 luni de zile abia ii cunosteam,...

toata lumea trage linie. Da, pentru mine 2009 a fost un an bun. Da, as putea sa scriu si eu un post cu 100 de lucruri pe care le-am facut in 2009. A fost un an asa ciudat, cu scene rupte din telenovele, mai ales spre sfarsitul anului, incat mi-ar fi imposibil sa nu-mi iubesc viata. Multe s-au intamplat, si bune si rele. Multi oameni noi am cunocut, si buni si rai. Si m-am bucurat in ambele cazuri. Fiindca de nu i-as fi intalnit pe aia rai, nu i-as fi apreciat cum trebuie pe aia buni. Daca as face o lista cu oamenii carora ar trebui sa le multumesc, v-as plictisi, fiindca ar fi o lista...

To everything there is a season, and a time to every purpose under  heaven: A time to be born, and a time to die; A time to plant, and a time to pluck up that which is planted; A time to kill, and a time to heal; A time to break down, and a time to build up; A time to weep, and a time to laugh; A time to mourn, and a time to dance; A time to cast away stones, and a time to gather stones together; A time to embrace, and a time to refrain from embracing; A time to seek, and a time to lose; A time to keep, and a time to cast away; A time to rend, and a time to sew; A time to keep silence,...