Dacă mă întrebaţi acum câţiva ani ce vreau să fiu eu când o să fiu mare, aş fi răspuns cu un zâmbet tâmp: ambasador. Oare de ce ai nevoie ca să ajungi ambasador?

Nu ştiu nici în ziua de azi care sunt exact atribuţiile unui ambasador, fiindcă n-am avut ocazia până acum să stau de vorbă cu unul. Dar în seara aceasta am făcut un pas mare: am fost în vizită la reşedinţa unuia dintre ambasadorii care locuiesc în Bucureşti. (Chinezu, moderatorul evenimentului, a spus că domnii chinezi au o vorbă:  “Un drum de o mie de mile începe cu un singur pas.”)

Aşadar, am fost în frumosul cartier Primăverii, într-o imensă casă de ambasador. Mai exact, la Martin Harris acasă. Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti a găzduit în această seară un eveniment special de prezentare a echipei paralimpice a României, cu aproximativ 9 luni înaintea Olimpiadei de la Londra 2012. 

15 sportivi români paralimpici s-au calificat sau sunt în pragul calificării pentru Jocurile Paralimpice, rezultatele finale urmând a fi aflate până la finalul acestui an. Aceasta este cea mai numeroasă echipă a României care merge la Jocurile Paralimpice, iar reprezentanţii ţării noastre vor participa la 6 discipline: atletism (Florin Cojoc), paraciclism (Eduard Karol Novak, Attila Olah, Imre Torok), powerlifting (Alina Putanu şi Iulian Şerban), nataţie (Samuel Ciorap, Naomi Ciorap, Valentin Velecico, Petrişor Prundaru şi Bazdoaca Georgiana), tenis de masă (Gabriela Constantin, Dacian Makszin, Petru Ifrosa) şi tenis în fotoliul rulant (Ciprian Anton). 

Oamenii aceştia fac performanţă în condiţii extrem de dificile şi e păcat să nu se scrie despre ei! De exemplu, Edi Novak a fost acum câţiva ani campion naţional la patinaj de viteză, dar apoi a suferit un accident rutier şi aşa a ajuns să practice paraciclismul. În septembrie 2011 a devenit campion mondial la paraciclism, după ce a câştigat proba de contratimp a Campionatului Mondial de Paraciclism de la Roskilde, Danemarca.

Iulian Şerban (26 de ani) este campion european la caiac, probă ce va fi inclusă pentru prima oară în Jocurile Paralimpice din Brazilia din 2016. Pentru Londra 2012, el a hotârât să încerce să se califice la ridicarea greutăţilor.

A fost o seară minunată, petrecută printre sportivii cu dizabilităţi, reprezentanţi ai multor asociaţii sportive (+Octavian Morariu, Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român), reprezentanţi ai presei scrise + TV şi alţi ONG-işti. Iar ambasadorul şi-a încheiat speech-ul zicând: „Atât cât îmi este permis ca ambasador al Regatului Unit şi suporter al echipei paralimpice britanice, doresc să urez succes sportivilor paralimpici români!” Deci să le urăm SUCCES!

Revenind la casa ambasadorului, mărturisesc că mi-au plăcut tablourile cu regina Elisabeta a II-a, care vegheau atât intrarea în casă, cât şi încăperea enormă în care a avut loc recepţia. Şi sunt bucuroasă că am întâlnit cele două pisici cu care se joacă cele trei fetiţe ale ambasadorului. 🙂 Dar cel mai şi cel mai mult mi-a plăcut colajul de fotografii reprezentative pentru familia fericită pe care pare să o aibă domnul ambasador. Trei copile blondine care erau cu gura pâna la urechi în toate pozele.