„I’m Romanian. And I think the more you mix different people, the more you get a little further.” Românca Mica Ertegun este văduva mogulului din lumea muzicală Ahmet Ertegun şi a donat 26 de milioane lire sterline Universităţii Oxford. Iar din rândurile de mai sus aş vrea să reţineţi două lucruri: faptul că universităţile prestigioase precum Oxford primesc donaţii imense, ceea ce înseamnă că se investeşte constant în educaţie, şi ideea de mai multe culturi în acelaşi loc.
Cred cu tărie că tinerii care ies un pic din tiparul şcoala din cartier – liceul la care am intrat în funcţie de medie – universitatea din oraş (sau cel mai apropiat oraş) pot obţine rezultate mari. Apropierea de casă şi comoditatea nu duc neapărat către acelaşi rezultat măreţ.
Iar mai jos sunt doar câteva fragmente din mesajele unor prieteni de-ai mei, studenţi români plecaţi la universităţi internaţionale:
„Ideea este ca imediat ce am ajuns aici am intrat in paine. Iar pe langa faptul ca materia este facuta in mare viteza (deci daca nu inveti zilnic ramai in urma, ceea ce mi s-a intamplat mie la a doua materie), am fost super ocupata cu aplicatiile pentru slujba. Si aici nu m-am miscat tocmai exemplar pentru ca am asteptat initial sa port niste discutii cu oameni din industrie, ca sa vad intr-adevar ce vreau sa fac. Apoi mi-a luat destul de mult sa scriu aplicatiile. […]
M-am bagat in cluburi. Desigur: Graduate Investment Fund, Alternative Investment Society si Business Society. Dar sunt si unele foarte faine la care m-am dus de placere: Wine Tasting Society si Squash Club. Am fost deja la o degustare si a fost foarte fain! Luni este o degustare de Bordeaux. Can’t wait!” (prietena mea care studiază în Anglia)
„Trimestrul asta am 4 cursuri obligatorii: statistica, economie, management si etica (filosofie). In general sunt cam overworked aici. Chiar ne termina cu invatatul. E mult mai intensiv decat a fost la Stanford (banuiesc nu datorita faptului ca e Harvard, ci mai mult pt ca e master). Avem mult mai multa materie cantitativa. Partea cea mai naspa e ca nu mai am timp si de alte chestii (cluburi, conferinte etc.) cum aveam la Stanford. Incerc sa intru la niste programe de cercetare pentru ca asta ma va ajuta mai departe sa intru la un program de doctorat decent.” (prietenul meu care studiază în America)

Da, veţi avea de învăţat pe bune dacă plecaţi la o universitate de-afară, sunt convinsă, dar ulterior veţi observa şi rezultatele. Iar când veţi trage linie veţi spune că a meritat. Orele petrecute căutând universităţi şi cursuri pe net, exerciţiile de gramatică pentru testele de limbi străine, discuţiile cu studenţi de la alte facultăţi, literele scrise şi sterse de pe scrisorile de intenţie, CV-urile scrise şi rescrise, traducerile legalizate, conservele mâncate ca să economisiţi bani, toate vor fi fost o investiţie bună.
Şi, dacă vă hotărâţi să faceţi un pas mic pentru omenire, dar un pas mare pentru voi anul acesta, vă recomand târgul RIUF, care primăvara aceasta se va desfăşura la:
- Bucureşti, 17-18 martie, la Sala Palatului
- Timişoara, 20 martie, la CRAFT
- Iaşi, 22 martie, la Hotel Unirea
Vor participa peste 100 de instituţii educaţionale! Pe langă sesiunile de workshop obişnuite, în care aflaţi despre diferite sisteme educaţionale, testele de limbi straine, oferte ale universităţilor internaţionale, vor fi şi workshopuri interactive. Cristian Lupşa de la Decât o Revistă va vorbi despre cum a devenit un jurnalist mai bun şi va povesti despre facultăţile de profil din SUA şi Anglia. CROS vor prezenta modelul de Universitate Alternativă din Romania, iar Leaders vor discuta despre modele de leadership.
PS: Nu uitaţi de SPOT ADMISSIONS! DDL 15 martie! Succes!
PS2: Strategiile de succes sunt cele prin care se determină oportunităţile de piaţă şi avantajul competitiv!
(Foto)
De mentionat ar fi ca departe, cat mai departe de casa nu inseamna neaparat un nivel educational ridicat (exista cazuri si in extrema cealalta), ca poti cunoaste culturi, oameni, locuri si altfel decat mergand la studii (vacanta, as zice eu, e mai fun decat school), ca universitatile noastre nu sunt chiar foarte lame, iti ofera calea cea dreapta de multe ori, dar scursuri are toata lumea si oamenii de succes pot iesi de pe oricare banci. Felicitari pentru reusite povestilor din articol, sunt mandra sa recunosc cativa din colegii mei, totusi n-as vrea sa uitam valorile locale si sa cream pentru posteritate falsa impresie ca abroad is the only way.
Oana, ma bucur ca ai mentionat asta. Sigur ca exista facultati slabe si in alte tari. Insa, romanii care pleaca sa studieze in alta tara se orienteaza de obicei catre facultatile de top. Si de cele mai multe ori ei pleaca cu bursa. Bursele Erasmus sunt alta poveste, acolo vorbim doar de universitati din cadrul Europei, din orase mici si foarte mici, in multe cazuri. Totusi, referitor la contactul cu oameni si alte locuri, cred ca o vacanta de o saptamana nu echivaleaza cu un an de zile de studiu in alta parte, sau cu 3 ani.
Si, fireste, „abroad is not the only way”, poti sa reusesti bine mersi si aici. Totul e sa alegi ce-i mai potrivit pentru tine.
Eu personal nu sunt mandra, dar afirm ca am inceput 4 facultati pe plaiurile mioritice. Nu stiu daca a fost doar din vina facultatilor, dar sunt sigura ca doar din vina mea nu a fost. Si in conditiile in care mi-am gasit joburi care ma plateau de 2 ori mai bine decat sunt platiti parintii mei care au si facultate si master, trebuie sa recunosc ca nu prea mi-a pasat. Stiu ca vreau sa fac o facultate, si nu ca e necesara, si astfel m-am hotarat sa plec la o facultate din Anglia. Ambitia si domeniul de studiu deja mi le-am gasit, si sper sa gasesc acolo ce le-a lipsit celor 4 facultati autohtone care m-au „dezamagit”.
*am uitat sa specific ca am inceput 4 facultati si nu am terminat nici una 🙂
Mada, ne spui te rog si care-s facultatile pe care le-ai inceput si nu le-ai terminat? Si ce vrei sa studiezi in Anglia? 🙂