Stăteam toţi, vreo patruzeci de oameni, într-un semicerc în Cornul Abundenţei (la fel ca-n cartea scrisă de Suzanne Collins). Apoi ne-am trezit fugind către cel mai apropiat copac liber, ca să prindem un bileţel de intrare la unul din cele cinci ateliere. Eu am ajuns a doua la „Aruncarea cuţitelor” şi am primit 5 puncte pentru asta.

Trebuia să arunc la ţintă cinci shuriken (steluţe ninja) şi cinci cuţite.

 

Mă antrenasem cu vreo oră în urmă şi băgasem spaima în concurenţii mei: înfipsesem prima oară 3 cuţite, şi a doua oară 4 cuţite. La momentul adevărului, însă, am înfipt decât doar două. Imediat ce s-a încheiat proba (unde eu am ieşit pe locul II), am înfipt din nou patru cuţite. Ceea ce m-a făcut să mă gândesc la sportivii buni, care se antrenează ani întregi, ştiu şi ei că sunt buni, antrenorii le spun că sunt buni, dar în ziua competiţiei o dau cumva în bară. E atât de simplu s-o dai în bară…

Toată povestea de mai sus are legătură cu lansarea filmului Jocurile Foamei (Hunger Games). Ne-am jucat şi noi astăzi pe domeniul Stirbey trăind, la o scară mult (mult) mai mică, experienţele personajelor din film/carte. Ne-am întrebat cum ar fi să fim nevoiţi să supravieţuim în condiţii extreme şi ne-am orientat pe hartă cu azimuturi, am tras cu arcul, am mânuit cuţite şi steluţe ninja, am suflat în sarbacana, ne-am jucat cu amnare şi cu ochi-de-pisică, şi am aruncat chiar şi cu suliţa.

Spre seară a avut loc competiţia finală, din care învingător a ieşit doar unul: cel care a luat locul I şi la aruncarea cuţitelor. Oricum ar fi, am primit şi eu diplomă de supravieţuitor şi o „gaiţă zeflemitoare” de pus în piept.

  

Acestea fiind zise, vă las cu câteva fotografii de azi şi… ne vedem la film! Eu una îl aştept de câteva luni şi se lansează în sfârşit pe 23 martie (vineri). 

PS: Vizitarea domeniului Stirbey e permisă de luni pană joi, între 10:00 – 17:00. Dacă aveţi o zi liberă, vă recomand să mergeţi. Oare se mai organizează anul acesta acolo Summer Well Festival?

 (foto stelutecutite)