25-27 aprilie, pe ruta: București – Brașov – Feldioara – Hoghiz – Sighișoara – Saschiz – Rupea – Racoș – Sânpaul – Odorheiul Secuiesc – Vârghiș – Atid – Crișeni – Lisa – Predeluț – București.
În Sighișoara mă întorc oricând cu drag:
În excursia asta cea mai tare fază legată de Sighișoara mi s-a părut alegerea restaurantului în care să mâncăm: în unanimitate. Fără să ne vorbim, patru din șapte am propus același loc: vila Franka, sus pe deal. Pentru că de acolo se vede așa:
Și pentru ștrudelul de mere în sos de vanilie.
Saschiz. Spre deosebire de data trecută când am fost la cetate, acum am avut parte de vreme însorită. Cu totul altă treabă!
Rupea. O cetate care e ce trebuie să fie pentru creșterea turismului în zonă. Frumos renovată, cu drum asfaltat de acces, cu taxă de vizitare, magneți pictați pe lemn s.a.
Coloanele de bazalt de la Racoș, pe malul drept al Oltului. Produsul unei cariere exploatate doar în secolul XX. Orăcaiala broaștelor: de nedescris.
Lacul s-a format în urma topirii zăpezii şi acumulării apei de ploaie.
Sânpaul – Ferma piscicolă. Căile de acces le găsiți descrise aici. 
(Doru și Bogdan în acțiune)
Cheile Vârghișului – Lungi de 4 km, formate la extremitatea nordică a munților Perșani-Rica, având 125 de peșteri explorate.
La final de zi, câteva trasee faine recomandate:
1. Rupea – Ungra – Ticuşu Vechi – Cobor – Jibert – Dacia (prin Felmer şi Văleni)
2. Rupea – Hoghiz – Racoş (prin Bogata Olteană şi Dopca)
3. Rupea – Viscri – Buneşti – Criţ – Meşendorf – Roadeş – Fişer
4. Rupea – Homorod – Mercheaşa – Jimbor – Ioneşti – Drăuşeni – Caţa – Beia – Homorod (prin Ocland şi Sânpaul)
Duminică dimineață, în drum spre Crișeni, în apropiere de Atid, am dat întâmplător peste o fabrică de mangal, unde 5 omuleți produc 400t anual.
Video-ul ăsta nu e editat, fix melodia asta cânta în mașină când am plecat de-acolo.
Am văzut și fotografiat cea mai mare pălărie purtabilă din ţară, cu diametrul de doi metri şi greutatea de 2,65kg. La fabricarea ei s-au folosit 500m de împletitură de paie şi 1,5km de aţă. 🙂
O singură observație am: să-i ajute cineva cu traducerea în limba română!
La crâșma din sat pereții erau îmbrăcați în fotografii cu localnici cu pălării de paie. 🙂
Iar după muzeul acesta, un singur lucru mai aveam de făcut: să mergem în satul natal al lui Octavian Paler, la vâltorile din Lisa, în gospodăria lui Viorel Greavu. O gospodărie amenajată şi îngrijită din tată în fiu, de 3 generații încoace, de la 1840 fără oprire.
Acolo am văzut, printre altele, cum sub forța apei lâna împuțită devine curată, albă, bună pentru covoare.
Iar apoi am plecat spre Predeluț, cu ochii tot la Făgăraș. Și ne-am oprit pentru o scurtă ședință foto în rapiță. 🙂
Cam asta a fost goodyear4x4. Mulțumesc Goodyear România și Țiriac Auto pentru crearea contextului potrivit.
4 comentarii