19 lucruri pe care probabil nu le știai despre ceai

Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât îmi dau seama că m-am apucat de băut ceai și cafea cam în aceeași perioadă, pe la 20 de ani. De cafea sigur m-am apucat în Portugalia, fiindcă îmi plăceau ritualul și gustul cafelei cu lapte (café con leite), iar ceaiul negru cu lapte l-am descoperit cam în același timp, în timp ce locuiam în Portugalia, în urma unei excursii la Londra. Între timp am aflat multe lucruri noi, atât despre cafea, cât și despre ceai, iar gusturile mi le-am educat. Astăzi cafeaua tot cu lapte o beau, dar niciodată cu zahăr. Ceai însă beau și alte tipuri, nu doar negru.

În orice caz, mi se pare destul de amuzant cum m-am apucat de băut ceai englezesc în Bragança (Portugalia), în condițiile în care la curtea engleză, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVII-lea de către prințesa lusitană Ecaterina de Braganza în urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei, iar britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul de la portughezi. Despre britanici se știe că sunt unii dintre cei mai mari consumatori de ceai. Dar nu cei mai mari. Să vedeți de ce:

1. Povestea ceaiului începe în China. Potrivit legendei, în 2737 î.Hr., împăratul chinez Shen Nung stătea sub un copac în timp ce un servitor de-al său fierbea apă potabilă, și fix atunci câteva frunze din copac au căzut în oala cu apă. Shen Nung, un vânzător de plante medicinale de renume, a decis să încerce infuzia creată de servitorul său în mod accidental. Pomul era un Camellia sinensis, și băutura rezultată a fost ceea ce noi numim acum ceai.
2. Deși povestea de mai sus s-ar putea să nu fie adevărată, cu siguranță ceaiul provine din China. Iar Japonia a fost prima țară care l-a preluat. Așa se explică Ceremonia ceaiului în Japonia.
3. Ceaiul este, de departe, cea mai populară băutură consumată în Marea Britanie astăzi, cu peste 165 de milioane de cupe băute în fiecare zi a anului.
4. Cei mai mari băutori de ceai din lume sunt turcii, nu britanicii. Consumul mediu anual de ceai (în kg pe cap de locuitor) este de 3,15 kg în Turcia, și de doar 0,07 în România.
5. Producția mondială de ceai este estimată la circa 3,15 milioane tone anual. Dar ritualul ceaiului diferă de la țară la țară.
6. Pliculețul de ceai a fost inventat în America la începutul secolului al XX-lea, dar a început să se vândă cu adevărat abia în Marea Britanie, prin anii ’70.
7. Toate tipurile de ceai (verde, negru, oolong sau alb) provin din aceeaşi plantă, tratată diferit de la un sortiment la altul.
8. Planta de ceai, Camellia sinensis, cu toate varietățile sale, crește în circa 50 de țări, din Rusia în Argentina și din Brazilia în Mozambic. India, Sri Lanka, Kenia și China sunt țările cele mai faimoase pentru producția de ceai.
9. Efectele benefice ale ceaiului pentru organism se datorează flavonoizilor, compuşi care se mai găsesc în citrice, ceapă şi soia.
10. Ceaiul conține jumătate din cantitatea de cofeină gasită în cafea.
11. Numărul optim de cești de ceai care se recomandă pentru a fi băute într-o zi este de 4.
12. Ceaiul rece (Ice Tea) este versiunea răcoritoare a ceaiului cald, fiind realizat din apă, extract de frunze de ceai şi suc de fructe.
13. Un pahar de ceai rece are aceeaşi concentraţie de ceai pe care o găseşti într-o cană de ceai cald atunci când îţi faci singur infuzia.
14. Lipton, marca de ceai numărul 1 în lume (lider global pe piaţa ceaiurilor calde şi Ice Tea), cu o istorie de peste 100 de ani, vine cu informații în plus: ceaiul din Lipton Ice Tea este chiar din aceleaşi frunze de ceai ca hot tea, dar este obţinut prin alt proces. Frunzuliţele din plicuri sunt mărunţite special pentru a avea o suprafaţă mare de infuzare, cu scopul de a asigura o infuzie completă şi rapidă în cană (frunzele întregi au nevoie de spaţiu mare de infuzare, respectiv un ceainic – un volum mai mare de apă şi timp de infuzare mai mare).
15. Lipton are propriile plantaţii de ceai în Kenya şi Tanzania (11.000 hectare), dar cumpără peste 300.000 tone de ceai şi din alte locuri din lume, spre exemplu din Ceylon.
16. Lipton conţine zahăr şi STEVIA – un îndulcitor natural extras din plantă Stevia. Conţine acid citric, citrat trisodic (corector de aciditate) şi acid ascorbic (vitamina C, cu rol antioxidant), ingrediente necesare realizării unei băuturi de tip ice tea îmbuteliate. Lipton Ice Tea nu conţine coloranţi şi nici conservanţi artificiali adăugaţi, iar culoarea lui este dată de ceai.
17. Toate produsele Lipton Ice Tea au cu aproximativ 40% mai puţin zahăr decât alte băuturi răcoritoare, lucru care se poate citi cu uşurinţă pe etichete.
18. Aromele Lipton sunt naturale, iar Lipton Ice Tea conţine şi suc de fructe. Aromele folosite în Lipton, indiferent că e vorba de Ice Tea sau ceai la plicuri, sunt naturale şi folosite într-o concentraţie mică. Folosirea aromelor însoţite de bucăţele de fructe uscate sau alte părţi din plante aromatice, în ceaiul la plicuri, asigură o variaţie care ne ajută să găsim mereu ceva nou de descoperit, plăcut, aromatic şi gustos. Dar există, evident, şi tipuri de ceai Lipton fără arome.
19. Lipton Ice Tea Lemon, Peach, Raspberry conţin ceai negru, Green Tea & Green Tea Lemon – conţin ceai verde, la fel că variantele hot tea.

Acum sunt curioasă, câte informații din cele 19 prezentate mai sus știai deja?