N-aș ști să vă zic exact ce m-a apucat, dar în ultima vreme am tot căutat să citesc/s-ascult povești de dragoste. Siropoase, nesiropoase, fiecare ce poate. Și-apoi m-am întrebat: oare care-i cea mai frumoasă poveste (în afară de-a mea) pe care o știu? Și prima care-mi vine mereu în minte e a Ioanei, poate fiindcă am auzit-o întâi de la ea, apoi am citit-o pe blog, apoi am citit cartea… poate fiindcă-i înfiripată pe net…

Eu de ce n-am primit niciodată cadou o cutie de televizor plină cu bomboane albe?  

PrințesaUrbană a scris pe blog propoziția asta simplă.

El a comentat scurt: ce diagonală?

Au trecut șase nouă ani, niște sute de emailuri tot mai intense, o întîlnire complet banală la un ceai, un sms, apoi un film, încă un ceai, o evadare la bulgari, niște certuri pasionale, un inel, o nuntă, o lună de miere cu rochie de mireasă la Paris, nici nu mai știu cîte vacanțe și planuri, doi copii, o blondă cu miros de migdale și-un blond mic cu miros de nucă de cocos.

Oare creativul care a făcut scenariul la reclama cu cutia de bomboane s-o fi gîndit săracul cum avea el să schimbe viața unei șatene superbe?

(Continuarea o găsiți în cartea „O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă„, pe la pagina 21 începe. 🙂 )

 

Pe astea “50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile” mi le-a promis Claudia. (De la Mozart pentru Constanze Mozart, de la Franz Kafka pentru Felice Bauer, de la Scott Fitzgerald pentru Zelda Fitzgerald, de la Napoleon Bonaparte către Joséphine, de la Frida Kahlo pentru Diego Rivera etc.)

Dar care ați zice voi că-s cele mai frumoase 3 cărți de dragoste? Nu caut neaparat cărți care să descrie dragostea perfectă. Nu caut prinți și prințese. Ci povești credibile.